Și copiii cuminți fac lucruri rele
Am povestit de multe ori cele ce urmează, dar niciodată parcă nu s-a potrivit atât de bine ca acum. Pe când eram tânără învățătoare în satul natal al părinților, s-a petrecut un incident absolut îngrozitor: pe zidul proaspăt zugrăvit al școlii, au apărut peste noapte niște bulgări de noroi. S-a purces, după cum era firesc, la o anchetă amplă și fermă, iar vinovatul s-a dovedit a fi unul dintre elevii mei. Până să aflu eu toată tărășenia, copilul fusese deja interogat de conducere, dar pentru că era teribil de speriat nu au scos nimic de la el. Când mi l-au adus în clasă, el tremura de frică și directoarea de nervi. Aveam 19 ani, zero experiență de viață, multe amintiri din propria copilărie 😀 și același simț al umorului puțin defect pe care îl dețin și acum. Evident că primul pas a fost să aflu ce s-a întâmplat. Iar răspunsul copilului, ajuns în sfârșit în fața unui adult calm, a fost dezarmant de simpatic. Faptele se dovedeau de-a dreptul banale: se plictisea, a văzut zidul imaculat, a aruncat un ...Citește mai mult »