Nimic nou sub soare

Care-i treaba cu manelele?

Am niște zile mai proaste, așa că permiteți-mi să fiu brânza mucegăită din frigiderul speranței parentale: dacă aveți frați, copii, nepoți adolescenți, este foarte posibil ca ei să fumeze mizerii din astea noi care tind să înlocuiască țigările clasice. Și să bea alcool. Și să asculte manele, și aici mă refer la cei care nu au avut în playlistul de acasă genul acesta muzical. Știu, toți avem îngerași. Până ajungem cu ei la pneumolog și observăm dificultățile specialistului de a ne expune problema și a oferi tratamentul. Îndemnul “Lasă naibii țigările, copile!” putând genera ceva probleme neuro-psihiatrice părinților. Și până vedem filmulețe prin story-urile altora de pe Instagram. Despre fumat și beut am mai povestit. Și am fost acuzată de gândire retrogradă. Eu și Mercur, cum ar veni. Zic acum și de manele, să văd ce păcate mi se mai găsesc. În primul rând mă simt datoare să precizez că nu am o problemă cu ele sau cei care le ascultă. Este un gen muzical cu mare priză la public, pururea în trending pe YouTube, iar unii dintre interpreți ...
Citește mai mult »

De ce mint copiii?

Nu aveţi idee câte lucruri absolut terifiante s-au petrecut în casa noastră de-a lungul timpului. De exemplu, nişte entităţi necunoscute ne scriu de vreo 17 ani pe ziduri. Ba cu creionul, ba cu pixul, ba lasă mesaje cu tâlc, ba desenează peisaje naive. N-am reuşit să le prindem niciodată asupra faptului. Prin mai, anul acesta, ceva și mai cumplit s-a abătut asupra noastră: un curent de aer ciudat lua mingea copilului mic schimbându-i traiectoria către lustrele din living. Una a cedat sub puterea impactului! Încă n-am aflat cum apare şi dispare forţa asta rea. Nimic nou sub soare: dintotdeauna copiii au avut capacitatea unică de a spune senin şi cel mai crud adevăr, dar şi cea mai gogonată minciună. De ce mint copiii? Trebuie să încep prin a preciza că o minciună presupune intenţie şi percepţie corectă a reperelor. Ori în cazul celor mici, graniţa dintre real şi imaginar, adevăr sau minciună, bine şi rău este extrem de vagă. Ei încă gândesc magic, în termeni atât de creativi, încât raţiunea noastră nu prea poate ține pasul. În rest, motivele pentru ...
Citește mai mult »

Unbelievable

Serile trecute am terminat, deși n-am crezit că voi reuși să trec de primele episoade, seria Unbelievable de pe Netflix. Inspirat din întâmplări reale, filmul urmărește povestea unor violuri în serie, petrecute în zone diferite din SUA și investigate de echipe diferite de polițiști. Una dintre victime, o adolescentă care și-a petrecut copilăria în sistemul de protecție socială, este convinsă de către anchetatori că povestea violului ei este pur imaginară. Astfel ajunge să fie prinsă între trauma inerentă și acuzații legale de fals în declarații care îi transformă viața într-un coșmar greu de imaginat: își pierde prietenii, locul de muncă, este hărțuită constant și bântuită de imaginile terorii din noaptea violului. N-am să vă dau prea multe spoilere, merită văzut deși nu este un film clasic de urmărit în familie. Punctez doar primele lucruri care-mi trec acum prin minte: 1. Nu poți opri lucrurile rele să se întâmple, dar poți învăța să-ți schimbi optica asupra lor. Asta îi spune o psiholoagă victimei a cărei poveste este urmărită în principal de serie. Unele persoane aleg să rămână în scenariul de ...
Citește mai mult »

Marea văicăreală națională

Unele dintre primele întrebări care apar în proiectele de consultanță se referă la bani: care e cifra de afaceri, se prezintă în creștere sau scădere, cum iese împărțită la numărul de angajați și altele din zona asta. Managerii eficienți dau răspunsurile instictiv, chiar dacă sunt luați prin surprindere. Calculează pe loc, știu exact cum stau pentru că le e clar că dincolo de citatele motivaționale despre leadership și valoarea angajaților, stabilitatea unei firme este dată de bani și fluxurile lor. Managerii ineficienți o dau în confidențialitate și alte bălării care să le ascundă neștiința. Să vorbești despre banii afacerilor nu este nici rușinos, nici imoral, ci absolut normal și natural. Acum să privim la această uriașă corporație disfuncțională care este Statul român. Și la cei care îl conduc. La cum își stabilesc bugetele, își ascund sursele de finanțare, o dau cotită când li se cer explicații, n-au niciodată bani de investiții, dar există surse privilegiate care primesc sume considerabile din variate și tot mai ciudate motive. Ați auzit vreodată cât ne costă nebunia numită Covid-19? Ați auzit vreodată ...
Citește mai mult »

Lupta cu ideile fixe

După cum observă mulți, actualul virus pandemic a ajuns o religie, unii cred în existența lui, alții sunt convinși că este o născocire globală menită să aducă o nouă ordine mondială. Scenariul filmului actual este clasic, personajele diferă. De data asta îl avem pe Bill Gates care vrea să microcipeze și controleze lumea, dar și Big Pharma, acest perpetuu vinovat de serviciu care mai și face, vorba românului, dar ne și omoară. Nu este nimic nou sub soare. Avem deja vacciniști vs anti-vacciniști, psd-iști versus restul lumii, vegani vs omnivori, oameni care cred că Pământul este plat vs cei care îl văd mai rotofei și exemplele pot continua. Dacă stai să analizezi unele dintre cele mai bizare născociri pornesc totuși de la boabe de adevăr. Ceea ce devine tot mai bizar este că încă nu ne-am obișnuit cu varietatea de credințe. Cu mixul uman care populează planeta noastră, indiferent de forma ei. Vrem ca toți oamenii să gândească la fel ca noi, să aibă aceleași opinii, să ia aceleași decizii. Și asta este la fel de nebunesc cu ...
Citește mai mult »

Odă simplităţii

Nu știu alții cum sunt, dar mie îmi pare din ce în ce mai complicată viața. Noi, oamenii, reuşim de minune să transformăm orice chestie banală într-un labirint de comportamente şi paşi cu o ordine extrem de complexă şi cu o durată suficient de mare încât să ne umple timpul până la refuz. Să nu cumva să rămânem fără ocupaţii, noi cu noi înşine, că ar fi prăpăd. Firmele reuşesc să creeze proceduri atât de laborioase, încât doar să te familiarizezi cu ele îţi depășește timpul de lucru. Manuale de instrucțiuni kilometrice și regulamente stufoase care, normal, de atâta amar de scris încep să se bată cap în cap. Nu-i de mirare că nu le citește nimeni sau, în cazul fericit în care există astfel de ambițioși, știința le intră pe un ochi și le iese pe celălalt. Creşterea copiilor implică acum o documentare temeinică, pe multiple planuri și cu un conținut variat: medicină, psihologie, nutriție, fundamente ale educației, ergonomia spațiului, filosofie și morală, astrologie, astronomie, chimie organică și bucătărie moleculară. De la “mănânci ce ți-am pus ...
Citește mai mult »

Copiii cresc oricum

Mă fascinează puzderia de articole despre puericultură și educație aruncate online: primul caca la oliță – precoce sau tardiv, laptele matern – superaliment vs blamatul lapte praf, purtarea în sistem în brațe sau în cârcă, oriunde numai în landou nu, fesul potrivit – lână sau bumbac, diversificarea – la 6,8,10,12,24 de luni și lista poate continua la infinit. Am doi copii, vă jur că evitam și discuțiile din parc pe temele de mai sus pentru că mă plictiseau teribil. Am alăptat, i-am purtat, i-am pus și în landou, folosesc ambii cu succes buda, Slavă Domnului!, sunt sănătoși deși cu siguranță n-am respectat toate recomandările OMS, NATO, ONU, Hertei Căpraru, Jack Newman și ale celei mai cunoscute bloggerițe autohtone. Văd o gămadă de energie risipită pe vinovății închipuite. Ai născut prin cezariană? Copilul tău va fi bolnăvicios. Îi dai lapte praf? Îl faci obez și plin de carii. Landou? Depresie, nene! Și mi se pare trist, neconstructiv, absurd. Fiecare copil vine pe lume într-un context unic. Financiar, familial, medical, personal suntem extrem de diferiți. Iar natura a avut grijă ...
Citește mai mult »

Copii, câini, pantofi puţin uzaţi

După cum ştim a apărut o nouă categorie de vedete: cele ale online-ului, cumva cartonate întrucât nu știu neapărat să facă ceva anume, dar le iese de minune să pară că ştiu. Una dintre acestea, o ilustră necunoscută la noi, Myka Stauffer, este prinsă în această perioadă într-un scandal deloc uşor de digerat. Practic youtubăriţa respectivă, mamă de patru copii, care a mai adoptat între timp un al cincilea, a anunţat că renunţă la procesul de adopţie din cauza cerinţelor speciale pe care le necesită respectivul copil. Vorbim despre un băiat de 4 ani şi jumătate suferind de autism. Deloc simplu de crescut aşadar, când în casa ta mai sunt alti patru pitici, unul dintre ei abia născut. Dar cumva profitabil ţinând cont că femeia făcea bani din a-şi etala frumoasa familie în Social Media. Opinia publică se revoltă si pe bună dreptate. Dincolo de dificultăţile pe care le induce îngrijirea unui copil autist, acesta nu este totuşi o bucată de mobilă pe care să o muţi de colo-colo, singurul care ar putea păţi ceva fiind parchetul. ...
Citește mai mult »

Pauză

Statul forțat în casă ne-a costat din punct de vedere psihologic mai mult decât suntem dispuși să recunoaștem. Se vede cu ochiul liber: numărul opiniilor bizare și cu potențial extremist a crescut, s-au viralizat subiecte care aveau un minim risc de vătămare, iar tensiunile cresc de parcă dă cineva constant focul puțin mai tare. Că tot am ajuns aici, pentru celor care ridică în slăvi munca de acasă, le recomand să urmărească două-trei calupuri publicitare televizate. Scenariile făcute din și post-izolare sunt idioate de-a dreptul, premiul întâi cu coroniță luându-l și de data asta un falnic producător de bere care ne explică cum a venit, în sfârșit, vremea bărbaților, după atâta răsfăț feminin. Bravo, mă, genial, exact așa a fost: noi am făcut cumpărături online și am melițat prostii, iar ei au suportat cu stoicism. Merită o bere proastă pentru asta! Oricum, multe dintre cele care ne intrigă acum se vor dovedi exact ce sunt: fumigene, prostii, pierdere de vreme. Vorbe aruncate anapoda, fapte prezentate distorsionat, aberații spuse cam prea convingător. Care se vor pierde în negura ...
Citește mai mult »

Copiii din ziua de azi

Unii cred despre copiii noștri că sunt cyborgi. Niște creaturi născute cu tableta într-o mână și un controller de consolă în alta. Nu sunt departe de adevăr 🙂 Generațiile actuale vin pe lume nativi digital. Intră în lumea virtuală precoce, au idoli de pe YouTube și TikTok. Se îmbracă în “mărciuri” ale vloggerilor și visează să câștige ca și ei din maimuțăreală online. Dar este lumea în care trăiesc și dacă stau prea departe de toate acestea riscă să devină inadaptați. Totuși, copiii noștri sunt, în sine, așa cum au fost și copiii părinților noștri. Au multă energie care se cere consumată și preocupări specifice vârstei lor, se joacă, aleargă, socializează. Preferă oricând materiale naturale jucăriilor sofisticate. Își fac puști din lemne, baze prin copaci sau șanțuri, proiectile din pietre. Se dau cu bicicleta, bat mingea, povestesc câte în Lună și în stele. Colecționează bețe, cartonașe, bucăți nereciclabile. Își asumă roluri, sunt când polițiști, când vânzători, când afaceriști. Evident, fac toate astea în parcuri sau în curți. Dacă sunt captivi în apartamente înguste și plimbați mai puțin decât câinii pensionarilor, ...
Citește mai mult »