Există pe lume lucruri, emoții, calități care chiar nu pot sta ascunse.
De exemplu frumusețea. Oricât de mult am încerca să o acoperim, iese neașteptat la iveală. O femeie frumoasă rămâne frumoasă oricâtă urâțenie ar avea în jur sau ar purta, o operă de artă iese în evidență chiar dacă are nevoie masivă de restaurări, un peisaj deosebit va atrage atenția indiferent cât de nefericit va fi încadrat.
Apoi talentul. Se vede cu ochiul liber, fie el needucat, în orice context și la orice oră din zi sau din noapte. Nu-i chip să-l ții ascuns, iar încercările nu-și au deloc sens!
Iubirea. Nu degeaba toți din jur știu, deseori înaintea protagoniștilor, când se înfiripă o relație nouă. Oricât am încerca să ascundem, privirile acelea pierdute în speranță, venite direct din suflet, arată crud și total partea aceea din noi pe care o credem invizibilă celor din jur.
Adevărul. Cea mai înfricoșătoare creatură. Pe care oricât o înlănțuim, o ferecăm, o ucidem, reapare, își spune povestea și își arată puterea.
Și lumina. Oricâte ziduri am construi, paravane am folosi, lumina răzbește. Că e o rază de soare sau de speranță, de bunătate sau de claritate, întotdeauna răzbește. Și poate de aceea a devenit un simbol al credinței.
Zilele acestea este mai ales despre cele care nu costă bani, ne sunt tuturor accesibile, nu pot fi ascunse și totuși tind să ne devină inconfortabile în vremurile actuale.
Să ne fie așadar cu lumină, iubire și adevăr.