Recent anunțatele creșteri de taxe au readus în discuție o problemă pe care o dezbatem de ani buni, timp în care se spune despre consumul de carte că ar fi în declin constant: de ce nu mai citesc copiii noștri, în ciuda faptului că acum au la dispoziție soluții de tot soiul, una mai atractivă ca cealaltă?
Evident că primii arătați cu degetul sunt profesorii de literatură, acești căpcăuni care propun texte greoaie, vechi, irelevante.
Școala, în general, este vinovata primordială. Piața muncii, a cărții, dezvoltarea personală, sănătatea mentală, toate sunt pe ducă din cauza acestei instituții sociale infame!
Surpriza este alta: deși ne ținem cu dinții de locul codaș din UE la numărul de cărți citite, de fapt piața de carte a crescut constant în ultimii ani. Adică este estimată la 120 milioane de euro, în creștere cu 20 mil. din 2023 în 2024. De aceea este luată în calcul la creșterea de TVA, pentru că este destul de relevantă economic.
Și nu știu dacă a stat să calculeze cineva, dar școala reprezintă un element esențial în această creștere. Am doi copii, fiecare dintre ei a avut de cumpărat lunar câte o carte în primii 8 ani de studiu, pentru lectura suplimentară.
Este adevărat, acest lucru nu înseamnă că le-au și citit pe toate. Dar majoritar au fost lecturi agreabile, ușor de parcurs, scrise de autori diverși ca naționalitate, epocă și condei.
De ce nu citesc, totuși, copiii? Eu zic că încă citesc, dat fiind contextul în care cresc, dar să presupunând că nu o fac iată niște potențiale cauze:
Pentru că au alte opțiuni, mai facile. Au Social Media, jocuri pe consolă, Netflix. Infinit mai multe modalități de a-și petrece timpul decât generațiile din trecut.
Pentru că nu au un model parental. Ai mei citeau înainte de culcare (e drept că la TV era doar Tovarășul) și mi se părea un gest de “oameni mari”.
Pentru că nu au un start bun. Părinții nu le citesc atunci când încă nu sunt alfabetizați, nu le creează curiozitate, dorință, ritual.
Pentru că nu au logistica necesară: adică timp să se plictisească și o bibliotecă în casă din care să-și aleagă volume.
Pentru că nu îi învață nimeni să o facă: cititul nu este numai buchisit de litere, ci și imaginație, curiozitate, implicare emoțională. Pe care nu toți copii le activează la prima atingere a coperților.
De ce este atât de important să citească?
Cititul dezvoltă limbajul, deci inteligența. Nu veți vedea oameni deștepți din punct de vedere cognitiv și emoțional care au cuvinte în vocabular ca broasca păr.
De asemenea dezvoltă imaginația și creativitatea. Iar în ziua de azi chiar e nevoie de aceste abilități.
Le crește capacitatea de a se concentra și răbdarea. Lucruri esențiale pentru reușita școlară și nu numai.
Reprezintă un mod sănătos de a-și petrece timpul liber atunci, mai ales atunci când nu există grupul social.
Concluzia: școala nu este deloc bau-bau în privința cititului, profesorii chiar fac eforturi să creeze acestă deprindere, iar piața de carte ar putea crește în continuare dacă prețurile nu devin prohibitive.
În plus, țin să vă reamintesc că există încă biblioteci, unele chiar cool.