Sanremo – un loc ca un festival
N-am terminat cu bagajele, deci continuăm foiletonul vacanței. Din capitala Toscanei ne-am mutat (cu urticarie cu tot) pe riviera italiană, la Sanremo. Pentru mine Sanremo era locul intangibil din copilărie, unde se cânta frumos, în ținute strălucitoare. În drumul spre hotel mă gândeam că Valentina cea de șase ani, care privea la televizorul alb-negru unul dintre puținele lucruri occidentale și opulente care contrasta strident cu osanalele ridicate conducătorului nostru iubit, nu și-a închipuit niciodată că va ajunge în locul acela de vis. Iar Valentina de acum se aștepta la o destinație puțin prăfuită și încremenită în timp. Ne mai înșelăm și noi! 😀 Sanremo este viu, proaspăt, strălucitor, opulent pe alocuri, primitor. Italienii reușesc să scaleze în timp lucrurile bune, astfel încât multe dintre piesele care se aud azi la radio sunt lansate în edițiile recente ale festivalului la care mă uitam cu jind în copilărie. Și tânăr. Media de vârstă de pe plajă era mult mai mică decât mă așteptam, amalgamul de oameni fiind alcătuit deopotrivă din bunici, părinți și nepoți. Ce mi-a plăcut? Tocmai această amestecătură de nou și ...Citește mai mult »