Mentalitatea financiară se învață acasă

Copilul cel mic este în “Săptămâna altfel” de la școală. Au o grămadă de cursuri interesante despre prim-ajutor, nutriție, educația financiară, artă.

În ziua în care au vorbit despre bani, foarte corect și pe înțelesul lor, mi-am dat seama că dincolo de partea tehnică a gestionării unui buget personal, există și partea învățată acasă. Și că mulți părinți își învață copiii să fie sclavii banului, nu stăpânii lui.

Care sunt așadar principalele convingeri financiare limitative cu care ne creștem copiii?

1. Să nu dea bani pe cele mai importante lucruri: sănătate și educație, pentru că sunt deja plătite din contribuțiile părinților.

Este adevărat că biruim cu toții în taxe și impozite, deseori întrebându-ne de ce. Dar întotdeauna ceea ce e gratis reprezintă un pachet de bază. Dacă avem nevoie de mai mult know-how, de mai multă siguranță sau de un timp mai scurt de a rezolva o situație sau de a învăța ceva, trebuie să fim dispuși să scoatem alți bani din buzunar.

2. Prezența indicatorilor de statut = statut. În ziua de azi orice om își poate permite un telefon de ultimă generație sau o mașină luxoasă. Există soluții de finanțare/ creditare, o piață a produselor deja utilizate,  posibilitatea de a le utiliza fără să ai drept de proprietate.

Dar faptul că folosești lucruri destinate oamenilor cu bani nu te duce automat în acea castă. Indicatorii de statut (logo-urile din piept sau de pe capotă) sunt doar o modalitate de a atrage atenția. A intra într-un grup social presupune abilități de relaționare și comunicare, inteligență emoțională sau socială, preocupări sau experiențe comune.

3. Educație = diplomă = salariu mare. Foarte mulți investesc bani în educația universitară crezând că diploma obținută le va garanta un venit peste medie.

Realitatea este că diploma în sine poate deschide ușa unui birou. Dar locul pe scaun este dat de cunoștințele profesionale, de modul în care poți rezolva probleme, de adaptabilitate, oportunism, determinare. Iar acestea nu se cumpără cu bani.

4. Economii = plasă de siguranță. “Strânge ban pe ban, să ai 3-6 luni de trai asigurate”, este cel mai frecvent sfat. Și este corect într-o oarecare măsură, dar uneori e bine să rupi plasa de siguranță pentru a investi în niște cursuri de dezvoltare profesională șmecheră, în imaginea proprie sau chiar în a merge în vacanță pentru a evita epuizarea după o perioadă stresantă. De fapt, siguranța înseamnă de multe ori confort, deci stagnare.

5. Să nu investească în sine pentru că e treaba altora (școală, angajator). Dacă vrei să ieși din marea turmă de oameni, trebuie să ai disponibilitatea de a-ți asuma responsabilitatea propriei vieți și de a investi în tine constant.

Banii nu sunt ochiul dracului, nici treaba altora. Și de aici trebuie să pornească educația financiară de acasă.