- 07/10/2025
În jurul meu oamenii par a fi într-un continuu concurs de frumusețe, deșteptăciune, iscusință. Și nu înțeleg de ce pare că s-a acutizat în ultima vreme această nevoie de a ieși în evidență și de a împinge și urmașii să o facă.
Știu că motivația este firească și vine din mai multe direcții:
În primul rând vorbim despre nevoia de validare socială: oamenii vor să fie văzuți, apreciați și acceptați. A ieși în evidență le aduce atenție și confirmarea că există și contează.
Apoi competiția – într-o lume în care resursele (joburi, relații, oportunități) sunt limitate, a atrage atenția poate însemna un avantaj.
Unii oameni simt că dacă nu ies în evidență, se pierd în mulțime. Efortul lor e o încercare de a spune: „eu sunt diferit, am ceva special”. Ori le e frică de anonimat, temându-se că, dacă trec neobservați, viața lor va părea „inutilă” sau lipsită de impact.
Nu în ultimul rând există plăcerea de a inspira sau influența – unii nu o fac doar din ego, ci pentru că vor să transmită un mesaj, să fie modele, să lase ceva în urmă.
Dacă ne gândim mai adânc, dorința de a ieși în evidență e legată de instinctul de supraviețuire și de nevoia de apartenență. Doar că azi, în loc să vânăm mâncare sau să ne apărăm tribul, „luptăm” pentru vizibilitate, atenție și recunoaștere.
Totuși unde se termină autenticitatea și unde începe goana după validare? Merită această luptă pentru a ne demonstra calitățile, statutul, valoarea socială?
Cu siguranță că da, merită, altfel nu am avea acest instinct – dar nu oricui, nu oricum și nu cu prețul epuizării.
De exemplu, în încercarea de a crește profesional, să câștigi încrederea unor clienți, a unui partener sau a unei echipe, presupune să arăți ce știi, să faci paradă de calități profesionale și umane.
Demonstrarea valorii e modul în care ceilalți pot avea încredere în tine.
Dar nu merită să faci acest efort în permanență, tuturor, pentru că riști să intri într-o cursă nesfârșită: mereu va exista cineva care să se îndoiască de tine. Astfel este posibil să-ți consumi timpul și energia încercând să impresionezi oameni care, de fapt, nu contează sau să te măsori după criteriile altora, care nu au impact în atingerea obiectivelor tale.
Validarea celor din jur este importantă. Dar valoarea se demonstrează prin fapte, consecvență și rezultate, nu prin încercări disperate și punctuale de a atrage atenția.
Deci este util să demonstrăm. Dar este esențial să sesizăm momentele, oportunitățile, calitățile de arătat și, mai ales, persoanele în fața cărora merită să facem eforturi. Altfel, demersul nostru este fie zadarnic, fie chiar ridicol.