Un bărbat de 60 de ani a ajuns la spital intoxicat cu bromură de sodiu, după ce a înlocuit cu această substanță deloc sigură sarea din alimentație la recomandarea unei aplicații AI.
O tânără din Spania și-a ratat vacanța după ce tot inteligența artificială a asigurat-o că nu are nevoie de viză pentru a călători în Puerto Rico.
Și poate cel mai tragice cazuri sunt cele ale persoanelor cu depresii severe care au recurs la gesturi fatale în urma interacțiunii cu chatbot-uri AI.
Inteligența artificială reprezintă, fără îndoială, o revoluție. Dar și un nou pericol de a vedea realitatea distorsionat, fals, distopic.
Dacă motoarele de căutare ne arată rezultate diferite, ne îndeamnă la o minimă analiză, ne plimbă prin mai multe părți ale Internetului, inteligența artificială este de o siguranță copleșitoare. Are imediat răspunsul, care este formulat foarte clar, răspicat, inteligibil, numai bun să-l internalizezi.
Și te ține implicat. Te întreabă dacă să-ți facă un grafic sau dacă să-ți mai ofere un sfat. Te leagă mental și emoțional în conversație, așa cum inteligența umană rareori reușește.
Și tocmai acesta este pericolul. Ceea ce ți se oferă pare 100% real, deși uneori este pură fabulație. Dar uneori chiar este 100% real. Deci nu are cum să fie vreodată fabulație!
Dacă Google a făcut din noi toți doctori, Instagram fotomodele, Facebook prietenii tuturor și TikTok comedianți, AI-ul ne dă senzația că suntem genii. Și într-o lume plină de proști, asta mai lipsea, un motiv în plus să ne credem din cale afară de deștepți.
În engleză apărut un termen nou, slopper. Acesta desemnează o persoană care se bazează pe inteligență artificială constant, chiar și în cele mai mici detalii cotidiene.
Încă nu mi-e clar dacă are iz peiorativ sau nu. Dar sigur, ca și alte metehne umane, e tot fără leac.