Invariabil devenim invizibili
Azi am făcut o alegere vestimentară nepotrivită: o pereche de pantaloni negri care strâng toată poluarea invizibilă din atmosferă transformând-o în scame mari, albicioase și lipicioase. În prima oră de purtare se prezentau de parcă mă tăvălisem printr-o cameră plină cu pisici albe, așa că am dat fuga până la magazinul cu de toate din apropiere să cumpăr o rolă de haine pentru a minimiza daunele. Și cum mă învârteam vijelioasă printre rafturi, punând în coșul de cumpărături orice altceva decât rola pentru care venisem, se apropie o doamnă cu mult mai multă experiență de viață ca mine și foarte elegantă în port, gesturi și vorbe, care îmi spune că este nevăzătoare și caută grișul. Magazinul despre care vă povestesc are două etaje și lift, iar produsul cu pricina era, evident sus, nu în zona caselor de marcat, unde ne aflam. M-am oferit să o ajut, dar simțindu-mă probabil grăbită, mi-a zis că nu e cazul, va cere ajutorul unui angajat. Care i-a comunicat sec că grișul e la etaj. Știu cum e cu magazinele astea: nu doar ...Citește mai mult »