Zilele astea mă încearcă un mic disconfort social. Ce zic mic, mă scot din minți cumplit următoarele chestiuni:
Poveștile de când era bunica fată. “Pe vremea mea, profesorii ne băteau și uite ce bine am ajuns”. “Pe vremea mea, mergeam prin frig și nu răceam”. Generații întregi de viteji cu logica puțin defazată, dar pe vremea noastră se muncea, nu se gândea.
Există motive pentru care unele chestii au rămas în trecut. Se numește progres. În loc de sobe, avem calorifere, medicii s-au prins că frigul nu este cauzant, dar este favorizant infecțiilor respiratorii, lumânările sunt becuri, iar comunicarea este mai facilă datorită dispozitivelor noi, cărora le zicem telefoane mobile. Știu că e greu să vezi că vremurile noastre de mult apuse sunt depășite, știu că adaptarea la nou e grea. Dar schimbarea este singura constantă. Se schimbă tot: mentalități, produse, oameni, relații. Și nu-i ciudat cel care se adaptează, ci acela care trăiește tot alături de dinozauri.
Gândirea de tip alb-negru. Ok, au câștigat ceilalți alegerile. Sunt niște nemernici, să moară pe rugul social. Eu însă nu pot să nu le ofer credit pentru cum au gestionat zăpada serioasă de anul ăsta. Da, știu, ceilalți erau mai buni. Dar să nu uităm nici erorile (inerente de altfel) pe care le-au comis. Extremele astea: adorație dincolo de logică și ură dincolo de limită sunt la fel de păguboase. Și abia când le vom echilibra vom fi pregătiți să avem guvernări care să performeze mult și bine.
Propaganda evidentă, ascunsă în profundă luptă intelectuală. Văd zilele astea tot soiul de lideri de opinie, plini de bube prin cap, care ne dau lecții de bun-simț, de economie, de politică făcută etic, de implicare socială. Oamenii se schimbă și au dreptul să vorbească și să fie ascultați. Totuși propaganda este periculoasă indiferent de scop. Pentru că înseamnă manipulare, iar asta servește prin definiție interesul unei singure părți.
Mi-aș dori așadar să văd mai multe creiere alerte și mai puține guri căscate admirativ spre cele care vor a gândi în locul nostru. Mai mult prezent și mai puțin trecut. Aș privi apoi mai optimist spre viitor. Nu de alta, dar vremurile astea ale noastre nu-mi plac deloc!