Trei concepte utile în management și parenting

Fără altă introducere, le enumăr și analizez sumar mai jos:

1. Curba efortului:

Există niște motive pentru care legislația muncii în vigoare are prevederi stricte privitoare la timpul de lucru și cel de odihnă. Oamenii nu au capacitatea unui robot de a performa constant, egal, necondiționat, modul în care își fac treaba fiind direct dependent de o multitudine de factori, printre care și oboseala.

Curba efortului este un arc de cerc care începe de la cel mai coborât punct în prima zi a săptămânii sau zilei, urcând până la un maximum la jumătatea intervalului de timp, pentru ca apoi să își urmeze traiectoria descendentă spre final.

De aceea este bine de știut că lunea și vinerea sunt zile mai puțin productive, așa cum sunt și primele ore ale dimineții. Există și excepții (persoane care contrazic statistica având poate un zig-zag al efortului), după cum există și situații speciale (examene, proiecte cu temene limită foarte strânse) în care putem performa altfel decât în mod obișnuit.

Dar a “robotiza” angajații sau copiii, a ignora tendința lor naturală de a-și conserva uneori energia pot duce la suprasolicitare și boală.

Strâns legat de curba efortului se află și conceptul de odihnă activă, pe care atât managerii cât și părinții sau profesorii îl ignoră adesea. A te odihni activ înseamnă a face ceva total diferit de activitatea care a generat oboseală. Carevasăzică cei care prestează activități intelectuale se pot odihni activ prin diverse activități sportive, plimbări, muncă fizică ușoară și invers, cei care trudesc fizic se odihnesc activ prin savurarea unui ziar, socializare într-o cafenea, rezolvare de rebusuri sau sudoku.

2. Spirala învățării: 

Dacă ar fi să reprezentăm grafic învățarea, mulți ar desena-o ca pe o linie ascendentă. Pui informațiile una câte una și iese omul deștept. Ceea ce este fals. Învățarea unui singur concept poate fi reprezentată corect printr-o spirală. Astfel fiecare pas reprezintă o informație, o stagnare, o întoarcere, o legătură.

Nu poți așadar să spui ceva ca televizorul și să treci la următoarea etapă. Trebuie să insiști în a transmite aceeași informație până la interiorizare, să te întorci la concepte mai vechi de care se leagă, să creezi legătura cu ceea ce urmează și să repeți constant tot acest flux până la memorarea de lungă durată.

Văd des manageri, profesori sau părinți care dau definiția de dicționar al unui termen și se așteaptă ca interlocutorul să știe apoi să facă tot soiul de operații sau conexiuni cu el. Creierul nostru nu este vas de umplut, ci este o rețea de creat, menținut, dezvoltat. Educația, chiar și la vârste adulte, este un proces complex, nu doar un canal unilateral de comunicare.

3. Piramida motivațională:

În teorie, toată lumea o cunoaște. Este reprezentată adesea ca un triunghi (fața figurii), având la bază nevoile fiziologice, urmate în sus de nevoia de siguranță, apoi apartenență, autorespect, pentru ca în vârf să stea autorealizarea.

Purtând numele creatorului ei Abraham Maslow și fiind realizată in deceniile 4-5 ale anilor 1900, ierarhia poate fi considerată învechită sau sumară vremurilor noastre, însuși autorul aducându-i adăugiri pe parcurs.

Dar și bătrânica asta ne pune nouă bețe în roate!

În practică, școlile de rând din România au piramida ciuntită, oprindu-se la nevoia de siguranță, iar școlile mai răsărite la cea de apartenență. Familia tradițională se oprește tot pe acolo, iar în ceea ce privește companiile, situația este aceeași ca în școli (de ce oare?). Unele se gândesc doar la salariu (nevoia fiziologică și de siguranță), în timp ce altele înțeleg că și ideea de grup este importantă, reușind să creeze astfel un soi de pseudocultură organizațională.

Așa cum arată și poza cu care am ilustrat vorbele de azi, doar cei care ne vând ceva ne tratează ca pe niște ființe complexe, superioare 🙂

Iar atât timp cât în management și educație ne gândim mai degrabă la pedeapsă decât la rezolvare, la a umili decât la a ocroti, la a crea perpetue nevoi fiziologice în loc de a arăta că se poate mult mai mult, vom rămâne o societate în urma vremurilor.

Iată că a crea aspirații înalte și indivizi capabili să gândească autonom și constructiv este datoria fiecăruia dintre noi în parte, indiferent că suntem părinți, profesori sau manageri.

Sursa foto și o altfel de utilitate a piramidei motivației aici: https://sites.google.com/site/cnsmrbhvr/consumer-needs/maslow-s-hierarchy-of-needs