Timeline 2020

Pe 10 martie, exact atunci când se dădea startul ordonanțelor militare și a statului în casă, noi închideam pentru ultima dată ușa apartamentului care ne-a servit multă vreme ca afterschool, birou și casă de oaspeți.

N-a fost ușor, eram emoționați, stresați de un viitor care s-a dovedit exact așa incert și dubios cum părea, triști de un trecut care se cerea închis astfel. Ca de obicei, băieții au salvat situația. În dormitorul lui Cristi rămăsese un excedent de postere, care se cereau autografiate și licitate într-unul dintre proiectele de caritate în care s-a implicat. Și cu ele au împodobit toată casa ca gest final, în așteptarea noilor proprietari. Care nu știu cât de încântați au fost, dar în apărarea noastră spunem că pentru noi a fost mult mai ușor așa.

Au urmat niște sărbători pascale în care ne-am văzut apropiații prin ecranul telefonului. Și în care am ciocnit ouă cu vecinii respectând distanța socială și purtând măști.

Pe 15 mai, imediat ce am putut pleca din localitate fără foaie de parcurs, am făcut o scurtă escapadă pe litoralul nostru drag. Libertate!

Deși am stat doar câteva ore, a fost o ieșire care ne-a bucurat și relaxat. Am făcut poze frumoase atunci, dar cea mai reprezentativă este aceasta care ne arată într-o adevărată solitudine, cu traista de mâncare după noi, pentru că restaurantele erau închise și alte opțiuni nu se arătau.

Prin august am ajuns iar pe litoral, de această dată pentru un întreg weekend. Și am avut din nou, în mod nesperat, o plajă întreagă doar pentru noi:

Dar nu doar pe meleagurile noastre, ci și în Zakynthos am avut același privilegiu:

Și Zoo Neacșu a suferit modificări. A dispărut pisica Cleo, a apărut motanul Enzo, am avut pentru o scurtă perioadă un arici numit Sonic.

Școala a început într-un mod total de neimaginat în alți ani:

Și apoi a trecut iar online. Nelimitat cum ar veni. Pentru unii în cadru nou, primenit:

Iar curcubeul pictat de băieți în primăvară, simbolul optimismului legat de finalul pandemiei, așteaptă încă la loc de cinste întoarcerea vremurilor de altădată.

Evident că 2020 a fost mult mai mult de atât. Dar emoțional, oricât de insignifiante ar putea părea, cele de mai sus au fost pentru mine niște repere.