Mi-am dat seama de ce sunt săracă! Financiar vorbind, cu duhul încă mai duc. Și vreau să rezolv chestia asta ASAP. Am aflat așadar din articolele de dezvoltare profesională că toți oamenii care s-au îmbogățit și-au dorit obsesiv câte ceva. Unii case, alții limuzine, bijuterii scumpe sau lucrări de artă inestimabile.
Eu nu îmi doresc chestii din astea. De exemplu, nu visez la case megalomanice cu domenii uriașe pentru că mi se par bătăi de cap. Știți câți angajați îți trebuie să le întreții? Păi eu fug de acasă când îmi vine ajutorul la curățenie, să-mi mișune mereu prin prajmă tot soiul de persoane, care cu mopul, care cu ceaiul, care cu lustruitul oglinzilor, mi se pare coșmar.
Mașină scumpă? Avem una nici prea prea, nici foarte foarte. Oricum eu nu șofez, că stau pe bancheta unui Bugatti, BMW sau Renault, dacă nu mă dor părțile moi, nu mă înghesuie nimeni la drum lung și supraviețuiesc onorabil în caz de Doamne fere’! e perfect.
Bijuterii? Nu mă topesc după accesorii, sunt activă, alerg de regulă pe scări, n-aș suporta să-mi zornăie aureturile pe mine, oricât de scumpe ar fi.
Opere de artă? Da’ ce, locuiesc la muzeu?!?
Haine? Sunt textile, oricât ai investi în ele se demodează, rup, îngălbenesc sau mă plictisesc.
Pantofi? Am o pasiune pentru ei, dar dețin deja un dulap plin, iar eu port prin rotație niște Nike galbeni și niște Adidas cu buline.
În ritmul ăsta mor lipită pământului! Dar stai, am uitat poșetele! Îmi plac cele scumpe, atemporale, clasice, care merg și cu Nike galbeni sau Adidas cu buline, dar și cu pantofi cu toc. Versatile, pentru că arunci când îmi mut toată logistica în una, acolo rămâne până ma plictisesc.
Am câteva, nu mă pot plânge, deci îmi trebuie supremul. Și l-am găsit. Doamnelor și domnilor, vă prezint dorința mea arzătoare, țelul meu de îmbogățire, noua și costisitoarea mea aspirație: poșeta Hermes Birkin. Una mare, preferabil din colecțiile timpurii. De exemplu, aș purta roșul ăsta închis, putred, în memoria vișinului defunct din curte.
Râdem, glumim, dar poșetele astea sunt adevărate investiții. Noi costă câteva zeci de mii de euro, dar la revindere pot ajunge la sute de mii. Există liste de așteptare și o politică exclusivistă de alegere a clientelei. Nu oricine poate avea un Birkin!
Ideea că port un crocodil mort n-ar fi tocmai confortabilă. Dar Victoria Beckham poartă unul albinos, deci dacă vreau să fiu bogată, trebuie să las naibii problemele astea morale!
Primul impediment a fost așadar escaladat. Acum aștept banii. Trebuie să vină, pentru că așa zic toți cei care ne învață cum să ne îmbogățim!
Surse foto
Poșeta portocalie, cu iarbă și povestea Birkin: https://www.hermes.com/us/en/story/106191-birkin/
Poșeta vișinie din anii ‘60 cu preț de trei apartamente și jumătate în Drumul Taberei: https://voidmx.com/products/1984-ruby-birkin-bag-2
Sa fiu Robinson pe o insula tropicala
@Rafy, ai început să visezi ca un bărbat însurat!
Ha! Cred ca avem acelasi Univers caruia ii solicitam una alta, pentru ca si al meu raspunde la fel. In legatura cu posetle, am probat (asa de fason) cateva posete scumpe. Ma apucase rasul cand ma priveam in oglinda. Nu ne potriveam deloc. Eram din alt flm. Aratam ca un cawboy in pantofi cu toc. In spatele meu, statea in magazin un domn de culoarea ciocolatei (amaruie-fara pic de lapte) care era atent sa nu fug cu capodopera.Costa 2300 Euro. M-am uitat in jur si erau in magazin 3 clienti. Fiecare avea in spate un “senzor de furt ciocolatiu”. M-am simtit atat de neplacut incat am refuzat sa mai intru in magazine care au “portar” si “senzor de furt”/vizitator. Nu cred ca astfel de magazine de fite ma merita. Asa ca port blugi si adidasi, pentru ca asa ma simt EU (a nu se intelege Uniunea Europeana). Cine nu ma place cum sunt, atunci sigur nu gandeste ca mine. Fiecare insa, e liber sa creada si sa traiasca asa cum vrea. Cred ca dupa 40 de ani, ceva s-a schimbat in modul meu de a gandi, dar imi place asa. Imagineaza-ti un copil nascut intr-o inchisoare. Pentru el, atunci cand iese in lume, cand paraseste inchisoarea, sigur fericirea lui nu se rezuma la posete sau masini de lux. Unii sunt fericiti doar pentru respira, altii pentru ca pot vedea cerul, etc. Fericirea este relativa. La familia ta minunata, la copilasii superbi si destepti de care va puteti bucura zilnic, ce poseta iti mai trebuie? :-))
@Monica, ai mare dreptate, sunt lucruri care valorează mai mult decât orice poșetă sau diamant din lume! ❤️ Și sunt chiar sub ochii noștri.
Dar de dragul amuzamentului precizez că am realizat că îmi trebuie DOUĂ astfel de poșete. Pentru că voi fi soacra cu două nurori și doar așa preîntâmpin belelele! 😂