Revelații

Știți deja că este în plină desfășurare Campionatul Mondial de Gătit Viteză. Eu una am făcut în perioada asta deserturi cât în întregul cincinal precedent. Noroc că trebăluiesc non-stop prin casă și urcatul/ coborâtul obsesiv al scărilor mă ajută (încă) să nu mă pufoșesc prea tare.

Ieri de dimineață copilul mic a vrut pâine dulce. Adică frigănele, celebrul desert comunist: pâine prăjită dată prin ou și lapte.

Ca o mamă iubitoare ce mă aflu, de plictiseală aș face și sarmale! Deci am purces la a asambla ingredientele pentru a-i face copilului pofta. Bat ouă, pun lapte, puțin zahăr și bag prima felie în amestecul gălbui. Numai că-l văd pe cel mic, care supraveghea atent procesul, gălbui și el la față, oprind cu greu un icnet. N-a putut să-ți țină gura, exclamând îngrețoșat:

– Ce scârbos arată!

Este a doua oară când are probleme cu a percepe neutru mâncarea negătită. Și culmea, primul episod similar a fost cu o porție de paste cu brânză, cel mai non-scârbos dish posibil.

Evident că m-au apucat pandaliile și l-am dat afară din bucătărie. Apoi în timp ce aveam grijă de pâinea din tigaie, am început să procesez. Chestiile astea cu îngrețoșatul din nimic le aveam și eu, copil fiind. Mâncam extrem de selectiv, am fost un coșmar din punctul ăsta de vedere pentru părinții mei. Nici medicamente nu înghițeam, exact cum face ăsta micu’ al meu. Iată că m-au ajuns așadar urările mamei, care îmi dorea un copil exact ca mine! Păcat că nu mi-a ursit și răbdarea ei îngerească.

Dar dincolo de asta, am crezut întotdeauna că nu aveam voie în bucătărie cât gătea ea pentru a minimiza riscul accidentărilor (foc, cuțite) și pentru ca ea să se poată mișca mai repede cu preparatele. Așa cum le spun și eu alor mei. Când colo, sunt sigură acum că dacă aș fi văzut cum se prepară anumite feluri de mâncare, n-aș fi pus nici bătută gura pe ele!

Iată cum ajungem să ne înțelegem părinții. Uneori mai târziu decât e cazul.

Copilul mic a mâncat în schimb cu șapte guri frigănelele. Iar seara am făcut și scovergi, în colaborare cu soțul meu. Care au ieșit bune, iar noi nevătămați în ciuda cuțitelor și focului care ne erau la îndemână!

Sănătoși să fim! Că grași sigur ieșim din nebunia asta.