Proiect de țară: să nu mai fim hoți!

Scriam ieri pe LinkedIn că m-am săturat de sintagma “a fura meserie”. Pentru că a șterpeli presupune o relație unilaterală, în care avem un păgubit și un hoț. Furtul fiind ceva clandestin, făcut pe furiș, care aduce beneficii doar celui care acționează în mod negativ.

Meseria se învață. Asta însemnând o relație consimțită de ambele părți, în care informațiile, cunoștințele, abilitățile circulă în toate sensurile posibile. Și un mediu de lucru colaborativ, care încurajează schimbul reciproc de know-how, tocmai pentru că toată lumea înțelege că imediat ce oferi, primești prin feedback, involuntar și necondiționat, la fel de mult.

Dar am realizat ulterior că noi, românii, avem o problemă mai mare cu furatul. Când suntem obosiți nu ne odihnim, ci furăm un pui de somn. Ca și cum păgubim pe cineva făcând o pauză, nu câștigăm toți încărcând niște baterii.

Să mai zic? “A furat, dar a și făcut!” Spunem despre candidații politici corupți. Ca și cum e imposibil ca cineva doar să facă, profesionalismul fiind mereu la pachet cu o hibă de caracter.

Iar când o gravidă își schimbă, invariabil, aspectul fizic, află de la cei din jur că bietul nenăscut “îi fură frumusețea”.

La noi furtul este ceva uzual. Ba chiar o virtute în anumite cazuri. Avem și ocrotitori religioși ai hoților, semn că e tare veche admirația noastră pentru ciordeală. Iar legendele ne prezintă haiducii, aceste personaje cu iz cinematografic, ca pe niște oameni de mare caracter care fură de la bogați pentru a da săracilor.

Știu că pare ultima problemă a omenirii. Dar poate fi un punct de plecare spre o țară civilizată. Să nu mai furăm meserie, iar la locul de muncă să ni se dea toate informațiile și instrumentele de care avem nevoie pentru a performa. Să nu mai plecăm cu prosoapele/ umerașele din hotel, pungile din parcul de câini, săpunul din budele publice. Să nu mai credem că dacă altul are mai mult ca noi, există vreo justificare logică să-l jefuim. Să nu mai votăm hoți, pe motiv că au și făcut, pentru că vor fura mai mult, făcând tot doar strictul necesar pentru a-și ascunde hoția.

Să fim cinstiți.