- 19/03/2021
Prima săptămână după orice este copleșitoare. Te-ai întors dintr-o vacanță de trei zile? Ai o săptămână să revii la realitate. Concediu, cununie, intervenție chirurgicală, doliu, divorț? Primele 5-7 zile nu ești om, ești zombie.
Și da, se aplică și la școala online. Cel mic n-a început după vacanță să frecventeze școala din București. Mai întâi am intrat noi în izolare, apoi clasa lui a trecut în online pentru că a apărut un caz printre colegi.
Lecțiile de pe laptop au, poate, multe limitări. Dar și o mare calitate: suni deșteptarea cu un sfert de oră înainte să înceapă, spre deosebire de cele din bancă, a căror oră de trezire scade vertiginos.
Abia săptămâna asta a început calvarul sculatului în creierii nopții. Și lucrurile au decurs după cum urmează:
Luni – confuzie
Nu știam ce ne-a lovit, unde trebuie să mergem, era să plecăm fără ghiozdan, am uitat oricum să mă pieptăn. Culmea, am ajuns cu 40 de minute înainte să înceapă orele, asta după ce, urmărind starea vremii, anunțasem că e posibil să întârziem toată săptămâna.
Marti – depresie
Am aflat ce ne-a lovit și ce ne doare. Copilului i-au lipsit din ghiozdan un caiet, o culegere și schimburi pentru ora de sport. Era verificat de mine, deci merit calificativul INS. În ceea ce mă privește m-am privit în oglindă și m-am speriat. Posibil ca nici trezitul de la 3, greu de explicat altfel decât prin moștenirea unei gene de pescar, deși bunicul a fost vânător, nu m-a ajutat să arăt a divă. Ce sens avea să mă mai pieptăn?
Miercuri – explozie
N-am idee de unde a venit energia de a fi atât de agitată și conflictuală. Cert este că nesomnul creează neoameni. Iar agitația este contagioasă, astfel încât toată lumea din jurul meu părea zăpăcită și aiurită.
Joi – apatie
Am mai avut un țâr de energie neconsumată de dimineață, pe care am epuizat-o urcând și coborând scările de 100 de ori. Apoi am picat în catatonie. Cred că tot nepieptănată mi-am petrecut ziua, dar să știți că au revenit în trend tunsorile anilor ’80 cu părul tapat și dezordonat.
Vineri – speranță
Vine un weekend, poate gena aia de pescar își vede de treaba ei și mă lasă în pat măcar până răsare soarele, iar eu revin la sentimente mai bune și la comportamente mai umane.
Că de luni, e foarte posibil să o iau de la capăt! 😀