- 26/07/2022
Ultima destinației a vacanței noastre a fost Polignano a Mare, aflată în Puglia, destul de aproape de Bari și cunoscută pentru grotele săpate în piatră de apa mării și plaja pe care un cunoscut producător de băuturi energizante organizează un concurs internațional de sărituri.
Noi am stat la un hotel situat deasupra celebrei plaje Cala Porto (Lama Monachile), iar săriturile acompaniate de încurajări și aplauze au constituit o coloană sonoră permanentă acolo.
Polignano a Mare este o destinație pe care nu o recomand părinților care au copii mai mici de 8-9 ani sau care au copii mai mari, dar comozi. Plajele din localitate sunt potrivite celor obișnuiți cu sporturile extreme, sunt pietroase, greu accesibile, incomode, ca oricare alta spectaculoasă și fotogenică.
Am văzut multe landouri pe acolo, acompaniate de multă caznă și sudoare, înțeleg dorința părinților de a avea vacanțele dorite, dar le spun măcar celor puțini și raționali că nu întotdeauna se poate.
Altminteri și noi am coborât pe plajele din Polignano (Cala Porto și Cala Sala – Portacola) pentru poze, dar ne-am îmbăiat și bronzat în zona Monopoli, unde plajele sunt așa cum le știm noi, românii: cu nisip, șezlonguri și prețuri mari! 🙂
Trebuie să vă dezvălui un secret despre modul meu de a călători: nu-mi fac deloc temele înainte. În afară de chestiile organizatorice, cazare, transport, puncte de reper esențiale, nu vreau să plec cu lista de bifat. Nu am niciodată regrete privitoare la program și întotdeauna privesc destinațiile ca și cum le voi revedea. Și vă spun că deseori locuri minunate se află doar la fața locului, de la localnici.
Nici despre Polignano nu știam mare lucru. Iar marea dilemă odată ajunși aici a fost identitatea tipului cu mustață a cărui figură era peste tot: în hotel, în restaurante, ba chiar și în piața centrală (care era în renovare). Căpitanul jură că l-a văzut și pe vaze decorative, încă mai dezbatem cazul!
Așa că punctul culminant al voiajului a fost fără doar și poate plimbarea cu trenulețul turistic. Moment de mare și adâncă revelație: am dibuit cine este omul nostru! Stăteam în orașul natal al lui Domenico Modugno, cel care a dat Italiei o grămadă de piese muzicale și o carieră politică îndelungată, iar omenirii celebrul cântec “Nel blu, dipinto di blu” (noi îl știm ca Volare).
Cântărețul este încă idolatrizat de generații întregi, casa lui memorială se vizitează greu, cu rezervări făcute cu mult timp în avans, melodiile lui se aud peste tot. Pentru mine descoperirea acestei informații a completat un puzzle muzical căruia nu-i dădeam de cap.
Și plimbarea cu tuc-tuc-ul a fost haioasă, șoferul care semăna izbitor cu Ciro Immobile și conducea ca în filmele cu Louis de Funes ne-a povestit despre evenimente marcante și interesante care se petrec pe acolo și nu apar în ghidurile turistice.
Am văzut Allberobello, celebrul oraș aflat în patrimoniul UNESCO. Haios, fotogenic, am mâncat aici o pizza bună de tot, dar ca experiență turistică nu pot spune că are un loc de top în preferințele mele. Dacă mi se permite un strop de naționalism, mie îmi place mai mult Muzeul “Astra” din Sibiu.
Am trecut și prin Bari, aș vrea să spun că am fost foarte preocupată de educația superioară și istoria locurilor. De fapt, fiind spre finalul călătoriei, în ciuda faptului că am tot căutat și găsit soluții, copilul mic devenise o reală picătură chinezească cu fotbalul lui. Așa că am bântuit după magazine sportive și terenuri care să ne primească. Am făcut și eu sportul numit shopping în zona Universității, empatizând astfel cu cel mic.
Ce mi-a plăcut în Polignano a Mare?
Absolut tot. Hotelul avea un view absolut minunat în orice moment al zilei și un restaurant grozav, plimbările prin centrul vechi erau mereu surprinzătoare, oamenii locului stau seara în fața casei așa cum ne amintim în sarele bunicilor noștri, rufele sunt întinse la uscat ca în filmele vechi, italienești. Furnicarul de oameni, tinerii care petrec nopțile, mâncarea, totul creează o atmosferă de vacanță grozavă.
Dacă ar fi să recomand ceva de făcut neapărat, ar fi vizita la Grădina Zoo Safari (Zoosafari Fasano). A fost extrem de distractiv și plin de adrenalină. Culmea, mai mult ne-a speriat o capră săltăreață decât leii sau tigrii! Luați și trenulețul de acolo!
Ce nu mi-a plăcut?
Că aici s-a încheiat vacanța noastră! Și pare tare mult până la următoarea.
Las mai multe poze pe Instagram.
Mulțumiri Căpitanului pentru organizare și celor care au rămas acasă în locul nostru pentru ajutor. Am găsit iarba mai verde acasă și propriul nostru safari domestic bine îngrijit.