Partea plină a paharului

Zilele acestea sunt criminale ale bunei dispoziții. În primul rând o viroză nesuferită se joacă cu nervii, gâtul și sinusurile mele. Se întâmplă, trecem peste.

În al doilea rând frigul de afară îmi distruge speranțele de a mânca fructe din puținii pomi rămași în curtea Neacșu. Recolta este compromisă pentru al treilea an la rând, ba de grindină, ba de îngheț.

În al treilea rând RADET ține cu viroza. Nu știu cum rezistă bucureștenii în apartamente, eu mi-am petrecut patru ore azi într-unul și deja aveam țurțuri la nas.

Ca un maestru al gândirii pozitive ce mă aflu, am purces la a contracara cele trei motive de nefericire punct cu punct, transformând lămâile într-un grozav Limoncello:

1. Profitând de scurta ședere la București am aprins luminițele bradului de la Crăciun și le-am savurat împreună cu un ceai parfumat. Parcă am auzit și clinchetul zurgălăilor, dar e posibil să fi fost de la febră. Dacă mă concentram sigur primeam și cadouri!

2. Ajunsă la Domnești am aflat de la televizorul cel mare și inutil că în două zile apare la Disney Junior un serial nou: Mickey și pirații de curse. Poate că vouă vi se pare puțin, dar pentru cineva care a învățat temeinic cele șase episoade cu Peppa Pig de pe Netflix este aur curat!

3. Am lăsat ce era mai bun la final: singura haină impermeabilă, potrivită pentru vremea de afară este cea uitată la doctor. Pe care am recuperat-o în timp util, astfel încât oasele mele să nu-și amintească de reumatism. Plus că e singura care arată bine cu bocancii preferați.

Deci? Cum să nu fiu fericită?!? Viața este ca o instalație de pom: clipocind hipnotizant în diverse culori de-ți vine uneori să o scoți de priză!

Sursă poză: https://www.eataly.net/it_en/limoncello-0-70l-il-convento