În urmă cu niște ani, întrebam senină pe Facebook ce naiba e aia apă micelară și ce foloase ne aduce ea? Eram în perioada în care simțeam că tenul meu începe să dea semne de oboseală și încercam să găsesc o soluție de a-l învigora, dar mi se părea că tot ce citesc este limbă străină.
Cheltuiam sume indecente pe tot soiul de promisiuni de marketing ale producătorilor de cosmetice, care se dovedeau a fi, evident, hiperbolizate. Am mers și pe calea bio/eco, mai ieftină, dar care m-a pricopsit cu mai mari probleme. Uleiurile, în general, atât de lăudate, s-au dovedit a fi pentru mine doar niște slinoșenii dătătoare de acnee. Le folosesc acum doar pentru cuticule sau păr.
Văzându-mă neajutorată, Alina, pe care ați citit-o ieri, m-a introdus în primele noțiuni de skincare și în două grupuri de pe Facebook în care doamne și domnișoare dezbat astfel de chestiuni.
Nu vă închipuiți că am ajuns un guru în asta sau că tenul meu arată ca photoshopat. Dar cheltui mai puțin, deși cumpăr mult mai mult, am învățat să-mi cunosc și ascult pielea, în plus m-am prins ce-mi cauzează probleme și ce mă ajută.
Ca să pun totul în perspectivă, precizez că am tenul foarte uscat iarna și mixt vara, sensibilos spre atopic, cu ochii extrem de reactivi (foarte multe produse cosmetice mi-i usucă, înroșesc și mă fac să lăcrimez). Matur, de, mă ține de ceva vreme pielea asta, pistruiat și cu toane. Și cu milia, o chestie care-mi provoacă niște puncte albe.
Ce am învățat – teoria:
– Există niște etape ale îngrijirii tenului și fiecare este importantă. Curățarea, exfolierea, tonifierea, hidratarea, protecția solară, toate au rolul lor. Industria coreană a frumuseții definește nu mai puțin de 10 astfel de pași (profitabil, nu?), eu mă bucur când pot bifa jumătate.
– Este indicat să avem o rutină, adică să încercăm să găsim produsele care ni se potrivesc și să le folosim cu regularitate. De fapt rutine, dimineața e una, seara e alta și nici iarna nu-i ca vara, vorba marinarului.
– Există ingrediente bune și ingrediente rele, iar în funcție de cine finanțează studiile sau cum arată piața de desfacere, cele rele devin bune și invers. Sau cele rele devin acceptabile, de exemplu parabenii huliți în Europa sunt ok în Asia și SUA.
– Exfolierea mecanică pe care o adoră încă revistele de naturiste (mălai, griș, zahăr) este periculoasă, cel puțin pe față. Se folosește acum cea chimică, bazată pe acizi în concentrații care permit utilizarea în condiții domestice.
– Nu există crema minune, ci o combinație de mai multe produse (în cazul meu esență, serum, cremă) care să dea niște rezultate.
Ce am învățat – practica (de care mă mir că nu m-a omorât):
Tot ce am zis mai sus pare simplu. În realitate este al naibii de complicat.
– Să faci ca la carte o rutină după cum spun specialiștii este moartea neuronilor. Fiecare piele are hachițele ei. Eu n-am putut face curățare dublă, atât de recomandată, mai mult de o lună, după care am crezut că rămân fără față. Nu pot pune niciodată cantitatea de SPF recomandată de producători și oricâte tonere am încercat, tot mi se par inutile ca nisipul în deșert.
– Chiar dacă citești și iei în calcul numeroase recomandări, tot piele ta decide dacă un produs este bun sau nu. Mă uit la sondajele care se fac pe grupurile de skincare, uneori îmi plac produsele cu număr mare de voturi, alteori cele de la coada clasamentului.
– Cele mai potente substanțe active sunt și cele mai complicat de utilizat. Acizii în general dau iritații, descuamări, alergii, deloc ușor de gestionat, mai ales când ai nevoie de o față comercială în viața de zi cu zi.
Ce folosesc așadar?
Lista mea neagră de ingrediente conține alcoolul (uz extern zic), parfumul și oxidul de zinc (dar aici mai fac excepții). Alcoolul dă o textură bună produselor cosmetice, dar mă stafidește, oxidul de zinc îmi cauzează acnee, iar parfumul îmi irită ochii.
Lista cu ingrediente care îmi plac conține: niacinamide, ceramide, exfolianți AHA și BHA, chestii fermentate, antioxidanți (resveratrol și acid lipoic), derivați de vitamina C (ea în sine îmi usucă tenul) și, mai nou, am găsit și o combinație de acid hialuronic care să îmi placă. Încerc să mă împrietenesc cu retinolul, dar încă nu pot spune că am reușit.
Ingredientele inutile și foarte la modă mi se par peptidele. Am încercat mai multe produse care le conțin, dar mi se par scumpe și degeaba. Cele de cupru par a vindeca totuși mai repede și mai frumos diversele zgaibe.
N-am să vă recomand produse. Dacă aveți deja o rutină, nu vă ajută, dacă nu aveți, mai rău vă încurcă. Dar vă recomand să citiți cu atenție etichetele produselor cosmetice, așa cum o faceți (sper) și cu cele alimentare. Documentați-vă și încercați să le testați înainte de a le cumpăra (cereți mostre, luați de la prietene).
Și keep it simple, că până la urmă nu s-a transformat nimeni peste noapte cu ajutorul cremelor și loțiunilor.