În urmă cu ceva vreme, o poză cu celebrul neurochirurg Leon Dănăilă stând pe un scaun în metroul bucureștean s-a viralizat în Social Media. Discuțiile, comentariile, analizele s-au concentrat toate în zona “așa ne respectăm noi, românii, valorile!”
Pe mine m-a uimit ruptura logică a situației. Cum adică: în România mersul cu metroul este ceva pentru non-valori, ceva de subzistență, urât, care nu se face? Trebuie musai limuzină și covor roșu ca să ne arătăm respectul față de un profesionist? Și cam câți astfel de indicatori de statut ne-ar trebui pentru toți medicii care au salvat vieți?
Între timp, în țările care au descoperit apa caldă mai devreme ca noi, mari lideri politici, vedete de tot soiul și cu siguranță unii mari neurochirurgi folosesc transportul în comun din multe și variate motive. Cele mai importante fiind rapiditatea și sustenabilitatea.
Românul crede că nu se respectă pe sine și nici valorile dacă urcă pentru 10 minute în metrou.
Revenind la zilele noastre, vuiește presa că la meciul de zilele trecute, organizat la București în cadrul Campionatului European de Fotbal, cei doi mari Gică, Popescu și Hagi, au fost nevoiți să stea la tribuna a doua, cea VIP fiind populată de numeroase și anonime țoape politice. Aceeași concluzie: nu ne respectăm valorile!
Este adevărat, și eu m-am săturat să văd tot soiul de paraziți sociali puși la rang înalt. Dar nici gomoșenia asta că ne pică coroana dacă nu există tronul, nu-mi place. Este anacronică și la fel de nepotrivită ca și a pune în fotoliul de VIP oameni care numai asta nu sunt.
Vorbim despre un meci fără mare miză, într-un context pandemic și politic nu tocmai fericit. Însuși faptul că îi zice EURO 2020, deși suntem în 2021, spune multe.
Ar fi fost, așadar, o lovitură de imagine minunată pentru cei doi Gică, oropsiți ai tribunei oficiale, să vadă meciul de lângă fanii adevărați, nu de lângă farisei.
Pe care inițial au ratat-o, venind cu niște declarații mici și frustrate, din aceeași serie cu respectul față de valori despre care povesteam mai sus. Abia apoi s-au suit pe valul de oportunitate, dând publicității poze făcute în tribună și comentarii mai bine ticluite din condei.
Gomoșenia asta cu limuzine, șampanii și icre negre este desuetă. Și, după cum observăm, e simplu de simulat: pare suficient să ai bani sau influență să le cumperi. Respectul adevărat, locul din inima oamenilor și cel din istorie, însă, n-au cum să fie subiectul unor relații comerciale.
Fie vorba între noi, ar un uriaș semn de normalitate să vedem tot mai multe VIP-uri încercând să spargă segregarea aceasta: omul obișnuit vs zeul monden/ sportiv/ politic. Ar însemna că ne-am educat suficient cât să respectăm limitele personale ale altora și legile în vigoare, că suntem cu toții în siguranță indiferent că stăm pe fotolii de catifea sau plastic și că oamenii mari pe care îi adulăm sunt cu adevărat și mari caractere.
Dar mai e mult până atunci. Așa cum mai e mult până când vom mai vedea echipa națională jucând în meciuri care să merite discuțiile despre locurile la tribuna VIP.