
De când m-am întors din vacanță mi-a pierit definitiv cheful de a urmări emisiuni TV. Nu că o făceam intensiv înainte, dar mai căutam să văd știrile sau câte o emisiune de divertisment.
De la o vreme, mai exact de când cu mesajul nou de interes general care face referire la viol, minori și o diferență de ani pe care nu reușesc să o pricep, pauzele publicitare au devenit de coșmar.
Eu îl percep ca fiind agresiv, ilogic și inutil. Nu cred că agresorii sexuali stau să calculeze acum diferența de vârstă dintre ei și victimă, așa cum nu cred că modul în care este formulat ajută la educarea copiilor și prevenirea unor potențiale situații regretabile.
După cum nici ani de zile în care ni s-a spus să evităm consumul de sare, zahăr și grăsimi n-au schimbat substanțial obiceiurile de consum.
Cu siguranță că agresiunile sexuale există și trebuie combătute. Dar asta se face cu educație temeinică, nu cu un mesaj aberant care să ruleze înaintea calupurilor publicitare care promovează, printre altele, intensiv jocurile de noroc.
Înainte de a fi agresați sexual suntem violați emoțional pe toate posturile televizate și prin toată presa scrisă. Moartea a devenit o prezență constantă, detaliile sordide – noua normalitate, iar atenționarea că urmează detalii care pot afecta emoțional – o glumă proastă.
Problema cu mesajele acestea dătătoare de îngrijorări este aceea că lovesc în cei care n-au treabă cu fenomenul. Nu știu dacă ați văzut cum arată pachetele de țigări acum: pline de situații atroce și profeții mai dihai. Dinți făcuți praf, plămâni distruși, fetuși chinuiți, referiri la impotență și alte morți în chinuri groaznice. Numai că fumătorii s-au desensibilizat rapid și le acceptă fără probleme, iar noi, ceilalți, simțim stomacul în gât ori de câte ori vedem ororile pe masa la care mâncăm.
Lucrurile nu se fac așa, dar noi ne-am obișnuit cu anormalul devenit normalitate. Poate că instituțiile statului ar trebui să ne lase, odată pentru totdeauna, în grija Domnului. Într-o țară în care te duci la spital ca să mori acasă sau să naști pe caldarâm, în care educația sexuală se face pe TikTok, iar vârsta de la care se fumează scade la o cifră, bomboana pe colivă este că suntem anunțați cu surle și trâmbițe ce este viol și ce nu este când vine vorba despre minori.
Îi rog insistent pe cei care au inițiat atrocitatea asta să-și dea două palme și să găsească modalități mai eficiente de a se face că muncesc. Nu de alta, dar la ce pandemie de anxietate și depresie este, prioritatea tuturor ar trebui să fie un mediu în care să putem respira mai liniștiți, nu să ne ia cu inima de câte ori deschidem televizoarele.