Nu vreau să vă deprim, ci doar să vă amintesc că se cam apropie sfârșitul distracției estivale. Deși mă pregătesc iar de împachetat pentru o ultimă rundă din sezon de mare, soare și nisip, am cumpărat deja uniformă pentru cel mic și ne gândim la programul de școală după școală a celui mare, știți voi ce înseamnă asta.
Las acum câteva impresii despre vara noastră, ca să vină și altele despre vacanță peste și să nu ne apuce pe toți nostalgia blegoasă.
Dincolo de călătoriile despre care v-am povestit, mi s-a părut o vară spectaculoasă pentru copii, practic au crescut cât alții în trei.
Cezar este departe de copilul care era atunci când a terminat grădinița, a devenit mai războinic, dar cumva studiat, ca un rol social. Probabil faptul că a petrecut mult timp cu băieții mai mari din cartier și din familie l-a format așa. A învățat multe, citește mai bine, rezolvă mici probleme aritmetice, pune întrebări tot mai dificile și a rămas același glumeț cu logică imparabilă.
(Freză nouă, outfit clasic)
Pentru Cristi vara a avut un nume de om mare: muncă! A tras din greu și a avut experiențe profesionale pe care alții nu le au într-o viață. În plus a descoperit pericolul de a face ceea ce îți place: nu simți că muncești, ceea ce e minunat, dar tot obosești, ceea ce poate fi periculos dacă nu simți la timp că trebuie să pui pauză.
A venit momentul acela în care discutăm despre studii și despre viitor, din păcate Brexitul ale cărui coordonate devin tot mai incerte îi complică alegerile, dar deja drumul pare setat, doar la destinații mai este de dezbătut.
(Abia aștept să-i rămână mic tricoul ăsta!)
A trecut și prin alte experiențe personale. Unele par poate banale, dar dezvoltarea personală este, de fapt, despre decizii conștiente și sănătoase, în ciuda faptului că sunt uneori dificile rău.
Pentru mine deși a părut de vis (și chiar a fost pe alocuri) vara s-a dovedit, după cum mă așteptam grea. Am să povestesc, ca de obicei, atunci când nu mă voi mai simți vulnerabilizată de subiectele respective, astfel încât să pot face față fără efecte secundare eventualelor curiozități sau răutăți.
(Portret: Divă obosită. Autor: Cristi)
Una dintre realizări a fost că am avut timpul și libertatea de a face pentru Cezar ceea ce n-am apucat până acum: am mers la cursuri de înot, testează antrenamente de fotbal în speranța că le va frecventa regulat pe viitor, pare puțin, dar frecușurile anilor trecuți au făcut imposibile astfel de chestii mărunte.
Miroase a toamnă așadar. Și a inerenta chiauneală a începutului de școală, cu lipsa de organizare până intrăm în rutină, oboseală, îmbrăcat pentru două anotimpuri și alergat chiaun.
Dar are și anotimpul ăsta farmecul lui! 🙂
(În fotografia de sus este uniforma lui Cezar și noii lui pantofi “de mafiot”, după cum i-a descris chiar posesorul. A fost o adevărată experiență să-l scoatem din zona de confort a încălțărilor sport colorate și comode!)