Vine la mine încălțat cu gheata dreaptă în piciorul stâng, bombănind bătrânește:
“Caut minunea cealaltă!”
Luată ca din oală, îl privesc precum mâța calendarul pe 2016, fără să compilez despre ce miracol ar putea fi vorba.
“Unde e minunea cealaltă?” mă întreabă direct, bătând din piciorul încălțat.
Deci avem minuni în casă. Asta e… minunat! Să le dibuim pe toate!
Mă implic activ în căutare, deși nu am habar ce se presupune să găsesc.
Cel mic e și mai implicat. Aruncă niște jucării, se uită pe sub pat, iese pe hol și strigă ca un învingător:
“Am dăsit-o! Hai afară, mama!” și apare cu gheata stângă în mână.
Mare minune…