Ați văzut, cu siguranță, prin presă detalii despre tragedia din Grecia, unde coliziunea a două trenuri care mergeau pe aceeași linie, dar în direcții opuse, a provocat un haos feroviar și uman.
Ne temem de catastrofe naturale, dar mâna și mintea omului par a provoca dezastre mult mai groaznice și imprevizibile. Pentru că și în Turcia, nu a omorât cutremurul cât au făcut-o cei care au construit totalmente iresponsabil!
Sistemul feroviar grecesc seamănă cu cel al nostru. Vechi, căpușat, folosit doar pentru a profita. Accidentul de la sfârșitul lunii februarie pare a fi, așadar, cronica unor morți deja anunțate. Detaliile din anchetă care ies acum la iveală ne prezintă un colos intrat de-a dreptul în paragină, multiple semnale de alarmă trase în timp de sindicaliști, serii întregi de accidente cu pierderi de vieți omenești ignorate.
Așa cum era de așteptat vinovatul primordial, acarul Păun, a fost considerat șeful de gară care a permis circulația ambelor trenuri pe aceeași linie. Acesta și-a recunoscut neglijența, pusă pe seama lipsei de experiență în post.
Dar dincolo de vinovăția evidentă și directă a unui om, care sigur va plăti, rămâne cea la fel de evidentă și directă a celor care conduc sistemul feroviar elen, care sigur nu-și va găsi pedeapsa.
Pentru că a pune un om lipsit de experiență să facă un job atât de încărcat de responsabilitate este o crimă în sine și un semn clar al haosului organizațional.
Neglijența umană nu poate fi eradicată. Întotdeauna vor exista momente de neatenție, oboseală, decizii proaste. Dar un sistem de lucru funcțional îi poate limita efectele. De aceea există senzori, controale multiple, proceduri stricte de lucru.
Dar nici ticăloșia umană nu pare a avea terapie. De aceea nimic din toate acestea nu au existat până acum în compania feroviară elenă.
Nici la noi lucrurile nu stau mai fericit. Ca și în Grecia, primează interesele financiare ale unora care ajung, ei știu cum, la butoane. Iar clienții finali sunt prea săraci sau proști să înțeleagă că neplătind serviciile primite își fac lor înșiși un rău.
Ca cei aproape 60 de oameni să nu fi murit degeaba trebuie toți să învățăm despre responsabilitatea de a acționa corect. Ca șeful de gară pentru care timpul trecea și leafa mergea, sunt mulți alți angajați. Ca cei care merg zi de zi la serviciu, văd sisteme de lucru periculos de defecte, dar închid ochii și-și văd de ale lor, sunt și mai mulți.
Nu este suficient să compătimim victimele și să ne bucurăm că nu am fost noi. Pentru că la cum merg lucrurile, putem fi oricând următorii.
Traiul în societate înseamnă că suntem la mâna celorlalți, în timp ce alții sunt la mâna noastră. De aceea este important să facem întotdeauna ceea ce este corect, să fim responsabili. Pentru că loteria sorții lovește cum și când nu te aștepți.
Sursă foto: Reuters