La ceas aniversar, când emoțiile și patriotismul ne îndulcesc dreapta judecată, m-am gândit să vă spun ce ne lipsește nouă, românilor, dincolo de autostrăzi, spitale ca afară sau trenuri de mare viteză. Lucruri pe care nu ni le promite nimeni în campaniile electorale, pentru că par banale și insignifiante:
– Să ne fie viața mai simplă. La ghișee de instituții, în trafic, la locul de muncă. La spital, atunci când suferim și așteptăm vești, acasă, când avem de umplut ghiozdanul de caiete pline de teme. Asta ar însemna să punem omul înaintea tuturor procedurilor și regulilor. Să ne dorim real să ajutăm. Dar nimeni nu vrea să ne fie ușor, nici noi nu realizăm câtă nevoie avem de simplitate, iar masochismul ăsta ne termină nervos și ne gonește de acasă.
– Să avem încredere unii în alții. Orice societate normală se bazează pe încredere acolo unde nu poți avea certitudini. Noi am pierdut-o, dezamăgiți de numeroasele dăți în care ne-a fost înșelată. Nu avem încredere în profesorii copiilor, în doctorul care ne tratează, în vecini, în furnizorii de servicii, în noi înșine.
– Să găsim repere pentru a spera la un viitor mai bun. Trăim într-un pesimism extrem. Lucrurile bune se întâmplă rar și lent, suntem sătui de promisiuni neîmplinite și de profeții negative care se grăbesc a se materializa. Avem nevoie de speranță, fără ea nu putem trăi echilibrat. Dar a spera fără a avea niște piloni pe care să ne bazăm optimismul ar fi, de fapt, nebunie.
Trăim încă un 1 Decembrie în care parada militară ne face să ne simțim în siguranță, iar cele câteva exemple minunate de la știri par numeroase și semnificative. Realitatea este că ne lipsesc multe. Iar simplitatea, încrederea și optimismul sunt, poate, cele mai importante.