Gogomănii de lux

Zilele trecute a fost ziua prietenului nostru, Jeff Bezos. Ne-am cunoscut prin actuala lui logodnică pe care o știu din copilărie, pe când trimiteam zece scrisori din acelea cu textul “Vrem pace și dorim pace tuturor copiilor lumii”, în speranța că vom primi o sută. Vă mai amintiți de schema piramidală cu pricina a Poștei Române?

Ei bine, așa mi-a ajuns Lauren în cutia poștală și în cercul strâns de prieteni.

Revenind la aniversare, am fost invitați să petrecem la reședința cuplului din SUA, împreună cu multe alte persoane celebre și bogate. Și evident că am declinat imediat invitația primită.

Eu sunt româncă sadea și nu mă încurc cu americănisme din astea. I-am zis că merg doar dacă vor servi mici, muștar de-al nostru, autentic și barabule prăjite, ceea ce femeia nu mi-a putut confirma. Cică nu merg ținutele de cowboy pe care le-au ales pentru petrecere decât cu bucătărie autentic texană.

Deși nu i-a picat bine refuzul meu, m-a rugat totuși să-mi fac timp și să trec pe la ei și să-l învăț pe Jeff câte ceva din secretele antreprenoriatului românesc. Se știe că noi, românii, am inventat un stil nou, de guerillă, care are scopul de a face toate greșelile posibile și a le repeta la infinit, până la intrarea în insolvență și mult după.

Evident că nu merg în America să divulg secretele strămoșești!

Probabil că nu înțelegeți care-i treaba cu gogomăniile de azi. Dar tocmai am aflat câți bani dă statul român pentru a finanța campaniile electorale ale celor care aspiră la cea mai înaltă funcție din stat. Și-mi pregătesc candidatura, arătându-vă că am know-how-ul potrivit: adică limbariță, relații fake, imaginație bogată (mai ales în analiza concurenței) și zero soluții.