- 25/10/2022
Suntem în proces de a vinde apartamentul care ne-a ținut loc de birou și afterschool în ultima vreme. E greu să înregimentezi la etajul 1 un copil crescut la curte – la cum zboară mingea printre lustre și se fac plonjee pe canapeaua din living, mi-e teamă perpetuu de conflicte majore cu vecinii.
Apartamentul este într-o zonă bună, e mare, bine compartimentat și renovat complet. Prețul este unul al zonei, dar contează prea puțin asta, am fi putut cere și triplu, ceea ce urmează să spun rămâne valabil.
Avem așadar prețul x. Și apar o mulțime de gură-cască, mulți veniți prin intermediul unor agenții imobiliare, care nu au acces nici măcar la jumătate din sumă, dar speră la o minune să îl cumpere.
Nu mă înțelegeți greșit: au fost și oameni care au spus de la început că nu și-l permit. Respect! Sau care au făcut oferte mai mici, dar în limite rezonabile. Dublu respect. Dar să vii și să pierzi timpul tău, al unui agent imobiliar și al celui care vinde doar pentru că speri tu în zâne bune, mi se pare de o naivitate periculoasă.
Recentul scandal de dopaj în care este prinsă tenismena noastră scoate la iveală faptul că gândirea magică devine o problemă națională. Conspirațiile, trădările telenovelistice, extratereștrii și Big Pharma sunt pentru unii mult mai credibile decât presiunea de la vârf care te poate determina, mai ales atunci când pierzi din avânt și când toți joacă necurat, să încerci și tu. Evident că pot exista scenarii diverse, dar judecând la rece indiciile de până acum, situația este mai degrabă complicată decât cu potențial scenaristic.
Dacă tot am amintit de Halep, vă mai spun câți părinți au senzația că-l cresc pe viitorul Einstein/ Messi/ da Vinci/ Federer? Mult prea mulți! Dacă aș fi primit câte un leu de la fiecare părinte care-mi spune despre medaliile de la Comper ale odraslei sale, n-ar mai trebui să vând apartamentul. Nimeni nu știe ce înseamnă cu adevărat abilități speciale, puțini își pot vedea copilul obiectiv, în coordonatele lui firești. Mulți părinți romanțează ideea de talent, cred că e simplu, ușor, la îndemâna oricui de șlefuit.
Magia există. Dar nu funcționează așa cum credem noi. Și nu sfidează logica, realitatea, normalul.
Știu că viața este grea și avem nevoie de povești frumoase, plus multă speranță să o ducem. Dar visând la cai verzi pe pereți o facem să devină și mai anevoiasă.
Banii nu pică așadar din cer. Succesul necesită nu doar abilități speciale ci și o muncă titanică. Faptul că ne permitem un telefon scump nu ne face bogați. O medalie sau zece nu ne transformă copiii în legende vii.
Și uneori scenarii mai puțin atractive, precum “mamă, poate ar trebui să te faci instalator!” sau “cum ar fi să ne mutăm într-o locuință mai mică?” ar putea fi, de fapt, magia.