Gândire pozitivă: episodul 13

Nu mai știu exact a câta monstră de gândire pozitivă de pe acest blog este, dar pentru că mă simt într-o pasă mai puțin norocoasă am ales în mod firesc numărul asociat pisicii negre.

Prezentul episod, relatat în plin sezon al virozelor, mucilor, sinuzitelor și antiinflamatoarelor, nu poate fi decât despre boală. Mai exact despre beneficiile acesteia, pentru că sigur nu v-ați gândit că ar exista ceva bun în ea. (*)

Carevasăzică ce foloase ne dau nouă afecțiunile de sezon?

Mai multe decât am crede:

În primul rând ne învață să punem pauză, abilitate pe cale de dispariție în zilele noastre. Alergăm bezmetici, tragem de noi, și când simțim că nu mai putem tot mai stoarcem puțin, așa că dacă nu de voie, atunci de nevoie și tot ne oprim. Ia, om bun, o febră, o durere cumplită de cap, plus valuri de şerveţele utilizate şi învaţă că lumea nu se termină odată cu puterea de a munci, iar firma nu falimentează odată cu nevoia de a lipsi!

În al doilea rând ne obligă să avem grijă de noi. Să fim atenți la nevoile noastre, să ne ascultăm corpul, să mâncăm mai simplu, să dormim mai mult. Pentru că niciodată nu vom alege de bună voie şi nesiliţi de nimeni să bem un ceai cu lămâie în defavoarea cafelei sau să alegem o supă caldă când pizza e la două taste distanţă.

În al treilea rând bolile ne reamintesc că suntem ființe sociale și la rău, nu doar la bine. Că avem nevoie de cineva care să ne aducă un paracetamol, să preia o parte din responsabilitățile noastre sau să ne recomande un medic bun. Care să ne suporte cu mutra şifonată şi părul lipit de cap, ciufuţi şi neputincioşi.

Și nu în ultimul rând, ca orice lucru care nu ne omoarătoate aceste afecţiuni de sezon ne fac mai puternici. Mai imuni la viruși, bacterii și tâmpenii în general: știri cu false alarme nimicitoare, mizilicuri cotidiene enervante, oameni care n-au oricum ce căuta în viaţa sau preocupările noastre. Serios, boala ne învață să prioritizăm eficient, să eliminăm balastul.

Acestea fiind spuse, mă duc să mai beau un delicios ceai cald cu miere şi lămâie, căruia nu-i simt oricum nici gustul, nici mirosul, că abia acum realizez ce uriaşă binecuvântare totală este să te virusezi şi să boleşti zile în șir!

(*) vorbim aici, firește, despre afecțiuni banale, care ne incapacitează pentru durate scurte de timp, sunt tratabile și mai lasă loc de glume.