Deși șomajul în rândul tinerilor este îngrijorător (aproape triplu față de celelalte segmente de vârstă în 2017), paradoxal există tot mai multe opțiuni profesionale pentru ei. Companiile au învăţat să-i instruiască şi să-i integreze uşor, evident cu niste costuri ataşate. Sunt din ce în ce mai curtaţi, lipsa lor de experienţă şi know-how fiind tot mai puţin luată în calcul, cu toate acestea mulţi aşteaptă un altfel de start în carieră faţă de ceea ce le oferă piaţa.
Este, ca majoritatea problemelor sociale şi economice, una de tip: “oul sau găina”. Companiile încearcă, tinerii spun că şi ei, dar undeva lucrurile se rup iremediabil. Este oul cel cu vina primordială, tinerii care strâmbă din nas? Sunt găinile-firme cele care deşi închid ochii la lipsa de experienţă au alte asteptări nerealiste?
Ambele părţi greşesc, dar evident una mai mult decât alta. Companiile supravieţuiesc în ciuda crizei de personal. Automatizează fluxuri, regândesc structuri, găsesc soluţii alternative inovative. Au bani, au putere, know-how, susţinere.
Destinul individual este însă mai complicat şi pentru a pune o temelie durabilă existenței noastre, ar trebui să fim mai înţelepţi la început de carieră decât ne permite vârsta.
Dincolo de educaţie (şi nu mă refer doar la cea formală, ci şi la anii de acasă), care contează enorm în carieră, există încă un pilon principal din aceeaşi filieră: învăţarea continuă, capacitatea de a prinde rapid informaţii şi a deprinde temeinic abilități. Iar la început este poate mai important decât orice altceva.
Dar nu este suficient să îți asumi învățarea asiduă, trebuie să ai şi de la cine. De aceea, juniorii ar trebui să caute activ acele opţiuni de carieră care îi formează profesional. Cu alte cuvinte, să se angajeze acolo unde pot vedea dincolo de jobul lor, unde sunt înconjuraţi de colegi dispuşi să împartă din stiinţa lor, unde greşeala nu este penalizată aspru, ci tratată cu înţelegere și corijată în vederea progresului, nu a pedepsei.
Văd des alegeri care par facile: tineri care se angajează acolo unde salariul permite cheltuieli mai generoase, în defavoarea unor joburi care nu par atrăgătoare, dar vin la pachet cu dezvoltarea profesională. Pare alegerea corectă, confortul personal este şi el important. Dar cariera nu este un drum sigur, ci unul imprevizibil, cu tot felul de provocări. Pentru a supravieţui sau a creşte durabil este nevoie de adaptabilitate şi know-how. Două caracteristici care nu se cumpară cu bani, ci se învaţă, se dezvoltă, se clădesc în interacţiunea cu profesionişti adevaraţi.
Între salariu şi învăţare, alegeţi măcar la început învăţarea! Este rara avis în companiile de azi și nu vine ambalată cu hârtie lucioasă, ci banal, chiar deloc estetic. Pentru că nu seduce, ba chiar generează disconfort, tocmai de aceea succesul este greu accesibil tuturor.
Articolul este scris în contextul unei campanii de recrutare şi selecţie destinată celor aflaţi la început de carieră (şi nu numai). L-am ambalat în hârtie cu supereroi, deşi nu are nevoie. Cei care se alătură echipei vor avea şansa să înveţe într-un mediu profesionist şi plăcut cum să comunice eficient și să-şi atingă obiectivele. Adică să vândă şi să se vândă, cea mai importantă abilitate, utilă atât în viaţa personală cât şi cea profesională. Găsiţi jobul aici.