Criza din piaţa muncii de la noi

În piaţa muncii autohtone selecţia candidaţilor decurge cam aşa:

– Ai peste 50 de ani? Miroşi a naftalină, du-te acasă şi pune de colivă! Lasă locul celor tineri şi sexosi, după cum spun specialiştii de vază.

– Eşti femeie tânără şi măritată? Vei vrea în curând concediu maternal. Ai deja copii mititei? Nasol, cu epidemiile astea sigur vei lua multe medicale. Mai măricei? Păi au examene, probleme la şcoală, sigur nu te concentrezi cum trebuie la job. Mari de tot? Intri la punctul precedent, fugi şi cumpară arpacaş.

– Eşti tânăr(ă) absolvent(ă)? N-ai experienţă, la revedere!

– Eşti şomer? Ai făcut tu ceva de nu mai ai job!

– Ai avut condamnări penale? Legea te iartă la un moment dat, piaţa muncii niciodată.

– Ai un handicap fizic care totuşi nu te împiedică să munceşti? Te vrem cu mâini şi picioare, nu contează că nu-s importante în sinergia faptelor, dar pur şi simplu nu eşti conform specificaţiilor tehnice.

– Eşti vărsător? Mă scuzaţi, noi căutăm balanţe!

– Ai lucrat la concurenţă? Sigur ai rămas prieten cu foştii colegi şi poţi dezvălui informaţii din compania noastră.

– Ai votat cu Partidul Promisiunilor Eterne? Scuze, noi suntem cu cei de la Veşnice!

– Ai lucrat la stat? Eşti învăţat să furi şi să rupi uşa biroului după fix 8 ore de muncă, deci nu, mulţumim!

După aplicarea tuturor acestor riguroase criterii de selecţie evident că nu mai rămâne nimic în baza de selecţie. Şi asta se numeşte criză a forţei de muncă.