- 20/09/2024
Nu am apucat să vă mai spun, dar leul din povestea mea nu a ajuns chiar regele animalelor. În urma unor dezbateri electorale foarte aprinse, s-a dovedit că nu știe prea multe despre problemele votanților din zone mai îndepărtate, fiind ales doar la conducerea savanei, acolo unde chiar avea experiență. Tigrul a câștigat conducerea junglei, iar ursul polar pe cea a tundrei.
Proaspăt înscăunat, conducătorul nostru s-a pus pe treabă. Și lucrurile au mers bine o vreme, poate și pentru că predecesorul lui, elefantul, fusese muncitor și inspirat în deciziile luate.
Dar atunci când seceta a început să amenințe locurile, iar animalele au devenit din ce în ce mai agitate, părea că leul face mai mult rău decât bine.
Ce-i drept nici ideile nu-i erau tocmai strălucite! De exemplu, încercarea de a speria oamenii veniți să taie niște arbuști uscați din zonă, n-a făcut decât să atragă mai mulți vânători convinși că trebuie să rărească serios numărul animalelor.
A urmat decizia de a planta copaci acolo unde nu au fost niciodată. Care s-au uscat imediat, lucru firesc în lipsa ploilor. Apoi nici creșterea amenzilor, măsură menită să aducă mai mulți bani la buget, nu a fost primită cu entuziasm de către supuși.
Situația se înrăutățea pe zi ce trecea pentru conducătorul nostru! Și a făcut ce știa mai bine: o ședință cu echipa de consilieri care să-l scoată din necaz.
Rinocerul a sugerat să dea tuturor, gratis, mâncare pentru o lună, îmbunătățind starea de spirit din savană. Ghepardul, însă, a considerat că leul nu este un conducător destul de ferm, propunând astfel măsuri aspre de pedepsire a animalelor care încalcă regulile dar, mai ales, a celor care își critică regele.
Hiena a pus pe masă o idee neobișnuită: lucrurile merg prost din cauza coroanei împărătești pe care leul o are pe cap de când a fost ales conducător. Aceasta ar fi încărcată de energiile malefice ale atâtor conflicte și nenorociri apărute de-a lungul timpului, care îi tulbură gândirea. Așa că trebuie una nouă, curată, care să aducă liniște și înțelepciune celui care o poartă.
Dintre toate opiniile și argumentele auzite, leului i s-a părut salvatoare intervenția hienei. Clar că de la coroană i se trăgeau toate necazurile! A cerut de urgență schimbarea ei și în câteva zile o nouă podoabă regală i-a fost livrată la palat.
Credeți că a adus aceasta decizii mai înțelepte?
Deloc, regele nostru tot prost își conducea supușii. Și-a chemat așadar consiliera să-i ceară socoteală. Dar aceasta a susținut cu tărie că ideea ei era fără de cusur. Și ca să dovedească, i-a cerut leului coroana cu tronul, deci împărăția, pentru o lună. Și le-a primit.
Odată ajunsă la conducerea savanei, hiena noastră a început cu decizii înțelepte: să colecteze și să păstreze pentru zile grele apa de la tot mai puținele ploi care apăreau. Să micșoreze taxele pentru animalele care munceau în condiții grele. Să construiască mai multe adăposturi. În cele treizeci de zile date de leu, locurile parcă au înflorit, iar starea de spirit a animalelor s-a îmbunătățit vizibil. Toată suflarea a fost de acord că noua conducere merită un loc definitiv!
Leul a fost detronat. Hiena conduce acum savana. A început deja să suporte niște critici, dar nu atât de serioase cât să merite un alt schimb de coroană.
Iar am încălecat pe o șa, spunându-vă povestea așa. Și toți avem câte ceva de învățat din ea: conducătorii să fie cu grijă la sfătuitori, pentru că puțini le doresc binele, mulți vrând doar coroana. Iar noi toți că nu-i niciodată și nicăieri ușor să votăm!
(Vă place povestea mea?)