Când părintele te duce la moarte

Cazul submersibilului Titan, care a făcut implozie în încercarea de a vizita rămășițele Titanicului, a ținut cu sufletul la gură o lume întreagă.

Pentru o persoană ca mine, cu dificultăți în a suporta spațiile mici și închise, pare a fi coșmarul suprem: să stai închis într-o cutie minusculă, împreună cu alte suflete, scufundându-te la  mai mulți kilometri adâncime în adâncurile apei și ajungând să numeri minutele rămase în care mai ai aer de respirat. Și să plătești bani grei pentru asta!

Există acum o grămadă de discuții și analize care, sperăm cu toții, vor schimba cursul unor posibile expediții viitoare și vor reglementa mai strict astfel de inițiative. Este halucinat că o firmă cu sediul într-un container, care are doar o poveste de marketing și o jucărie artizanală, a ajuns să poată opera activități în mod evident generatoare de drame.

Pentru ca acest coșmar să fie întreg, am aflat din ziare că unul dintre tinerii aflați pe Titan, în vârstă de 19 ani, era îngrozit de ideea expediției, dar a acceptat provocarea pentru a-i face pe plac părintelui său.

Suleman Dawood, fiul lui Shahzada Dawood, un cunoscut miliardar pakistanez, nu a vrut să meargă în expediție pe submersibil, dar a participat pentru că această călătorie era importantă pentru tatăl lui, pasionat de povestea Titanicului.

O obsesie parentală devenită dramă extremă, este un scenariu care ni se pare unic. Realitatea ne arată că nu sunt atât de rari părinții inconștienți. Și că nu au o anumită etnie, rasă, gen, vârstă, situație financiară – inconștiența parentală se prezintă într-o diversitate uluitoare.

Și, mai trist, este că unii copii intuiesc riscul mai bine ca părinții lor. Și totuși devin parte din povestea tristă, doar ca să le facă pe plac.

Oamenii ca Shahzada Dawood nu pot fi convinși că greșesc fundamental. Ei cred că banii pe care îi dețin le dau imortalitate și super-puteri. Nu există refuz pentru acțiunile lor nebunești.

Dar copiii trebuie să știe că pot spune ferm NU, atunci când sesizează pericolul, chiar și când atunci când în ecuație sunt părinții lor. Atunci când acțiunile adulților par iraționale, nebunești. Când simt că ceva nu este în regulă cu raționamentele care le se aplică.

Altfel, copiii cuminți își pot găsi sfârșituri tragice.