Bufnița ghinionistă

A fost odată ca niciodată o bufnița ca toate celelalte surate ale ei. Ceea ce avea, totuși, ea și nu aveau altele era un ghinion cumplit. Orice încerca să facă, se lovea de câte un nenoroc.

Să vă dați seama câtă neșansă experimenta, vă spun că atunci când a învățat să zboară, un con de pin i-a căzut cu putere pe aripă, întârziind-o astfel cu câteva luni. Iar când și-a făcut prima prietenă din pădure, s-a împiedicat și s-a lovit cu ciocul de o piatră, de n-a putut să-i vorbească o vreme bună. A încasat, dintr-o întâmplare nefirească, glonțul destinat de vânător unui cerb impetuos. A spart un parbriz de mașină în miez de noapte, constatând astfel că cioburile nu aduc noroc, ci doar mici răni dureroase. Ba chiar a lovit din greșeală un arici, accident care i-a costat pe ambii câteva zile de repaus forțat.

Ce să mai spun: era obosită și sătulă de atâtea întâmplări nefericite și chiar nu știa cum să le mai facă față.

Inițial a ascuns prietenilor supărările ei. Credea că toți o vor ridiculiza și astfel îi va fi și mai greu. Dar ce poate fi mai dificil decât să treci singură prin greutățile vieții?

Apoi a început să le povestească, trăind intens momentele, victimizând, plângându-se de soarta ei tristă și implacabilă. Doar că ghinioanele se înmulțeau de parcă destinul îi oferea cu generozitate motive care cer lacrimi.

Văzând că n-o scoate nicicum la capăt, s-a relaxat. A început să privească în jur la vecinii și prietenii din pădure și a realizat că accidente de tot soiul se întâmplă și altora. A încetat deci să se plângă și a învățat să ceară ajutorul punctual, atunci când simțea nevoia.

Dar, mai ales, a început să-și contorizeze binecuvântările: fiecare dintre diminețile în care lumina zilei îi amintea că e momentul de odihnă, prietenii ei de nădejde, mesele copioase, serile tihnite, momentele de calm și echilibru.

Și uite așa, bufnița noastră ghinionistă a început să simtă că ar putea fi cea mai norocoasă înaripată din pădure.

Iar eu am încălecat pe o șa și v-am spus povestea așa. V-a plăcut povestea mea?