Amândoi copiii răciţi, ambii mei neuroni tăbăciţi. Ambele cafele băute, amândouă prăjiturile din frigider halite.
Două zile buşite. Două luni fripte. Două alarme ignorate, două boli deodată.
Doi ochi încercănaţi şi doi obraji palizi, două urechi sătule să audă şi două buze amorţite în a mai vorbi.
Încă două speranţe decedate, alte două poate că s-au născut deja.
Două priviri înainte, două înapoi. Şi doi paşi timizi spre un mâine de două ori mai bun.
Această pagină web foloseşte cookies pentru o mai bună funcţionare şi pentru a putea fi distribută pe reţelele sociale. Vă rog să acceptaţi aceste politici pentru a folosi în continuare site-ul. Datele personale stocate servesc doar la publicarea de comentarii şi nu vor fi prelucrate în alt mod sau cu alt scop. Mai multe informaţii
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.