Așa începe (#feșăn)

Am făcut un calcul simplu și în anii pandemici am purtat de trei ori încălțăminte cu toc. Ceea ce este foarte puțin, întotdeauna mi-au plăcut acei centimetri în plus pe care mi-i oferă instant. Ca să nu mai spun că atunci când porți încălțăminte sofisticată, postura este alta, îndreptând cocoașa nu neapărat din mândrie, cât de frica de a nu-ți pierde echilibrul și ateriza în nas.

Să lăsăm gheboșenia și tocurile, oricum se poartă încălțămintea sport. Dar m-am îmbrăcat elegant tot de atâtea ori. În rest vestimentația mea bifează trei mari criterii:

– are glugă pentru că protejează la nevoie și ascunde părul deseori scăpat de sub control;

– are buzunare – este incredibil câte chestii de urgentă necesitate se cer depozitate în loc cu acces imediat;

– îmi lasă mâinile libere, deci poșetele au fost înlocuite de rucsac. Oricum atunci când sunt cu copilul mic aș nevoie de încă vreo trei perechi de membre!

– îmi ascunde și protejează degetele de la picioare, care altfel sfârșesc zdrelite de multiplele călcături ale copiilor din dotare. Cel mare poartă “decât” 46!

La toate aceste provocări, începerea școlii a mai adus una: dimineața mă îmbrac și plec foarte devreme, în semi-întuneric, deci abia când se face lumină și sunt suficient de departe de casă încât să nu mai pot repara nimic, realizez eventualele daune vestimentare.

Azi, de exemplu, arăt ca scoasă din cutie! Din cea cu vechituri în care stau atât de mototolite hainele, încât le trebuie minim trei cicluri de spălat-uscat-călcat să-și revină. Încă nu-mi explic cum am reușit să boțesc în halul ăsta o rochie de blugi. Nu mai zic de pielea întoarsă roz a încălțărilor care va rămâne pururea imprimată cu semnul Nike în urma impactului temeinic și matinal cu adidașii copilului mic.

În acest context mă gândesc serios să-mi schimb total stilul vestimentar. Să renunț la rochii și fuste, ultimele redute ale feminității mele care este pe cale de dispariție.

Și în loc să-mi iau haine din magazinele de profil să încerc la Dedeman sau Leroy Merlin. Salopete funcționale, cu multe buzunare și culori anti-jeg, bocanci cu vârful întărit, pufoaice impermeabile pentru cele minim șase luni de anotimp bacovian toamnă-iarnă-primăvară care stă să înceapă.

Și uite așa creez trenduri noi. Și modalități de a monetiza cinstite. Fac economii. Și mai mult loc în dulapuri. Pierd mai puțină energie cu îmbrăcatul. Nu mă mai întreabă nimeni cât e halatul. Și nici nu mai caută mesaje ascunse sau potențiali destinatari.

În plus, așa începe drumul spre succes. În cazul lui Steve Jobs cu o maletă neagră, la mine cu o șapcă inscripționată Ceresit. Sau Porotherm. Încă se negociază! 😀