Am în plan de ceva vreme să-mi fac niște poze profesioniste. Cea mai recentă ședință foto de acest tip a fost în urmă cu mult timp și v-am povestit aici despre ea.
Tot ezit, ce-i drept nu sunt un model bun și nici nu mă dă fotogenia afară din casă, mi-ar trebui un profesionist care să mă pozeze confortabil scoțându-mă din zona de confort, ceea ce pare o misiune imposibilă. Iar zilele trecute am mai găsit un motiv.
Am văzut așadar la restaurant o vedetă din generația mea care are, printre altele, o afacere cu produse de slăbit/ înfrumusețat. În imaginile recente din Social Media este posesoare de ten impecabil, lipsit de riduri, cearcăne, pierderi de volum sau vitalitate. În realitate era greu de recunoscut, timpul nefiind blând nici cu ea.
Și mi se întâmplă des să nu recunosc oamenii cu poze profi din presă atunci când îi văd pe stradă. Unghiurile din care sunt prinși, luminile, machiajul îi transformă în altceva decât sunt cu adevărat. Iar mai trist decât să îmbătrânesc sau să am zile proaste în care ar trebui să rămân cu fața la cearceaf, mi se pare ca imaginea mea reală, cotidiană să nu se suprapună cu cea pe care pozele mele, profilul meu din Social Media o arată.
Cumva avalanșa asta de figuri retușate, încremenite în timp, devine stranie și obositoare. Orice om care crede că are ceva de spus sau de arătat, se îmbracă în stilul potrivit, își face un set de poze și pare de succes. Sunt o grămadă de vedete pe care femeile obișnuite le invidiază cu disperare, dar care au în cont sume mai mici ca un pensionar care tocmai și-a plătit întreținerea.
A devenit așadar prea simplu să pari. Oricine își permite un rând de haine bune și o ședință foto. Dar, la naiba, cine mai este cu adevărat? Și de când a devenit indezirabil să fim imperfecți când mama perfecțiunii, Natura, ne-a făcut așa?
Luna Mai este Luna Internațională a Sănătății Mintale. Nu întâmplător scriu că este important să fim așa cum suntem, nu să părem dezirabili social. Într-o lume aparent fără cusur, în care toți creează iluzia că sunt mai frumoși, mai bogați, mai împliniți ca noi, a devenit greu de trăit în echilibru. Dietele ne omoară corpul, grija excesivă să arătăm altceva decât suntem ne consumă timpul, iar comparația continuă cu alții ne strică mintea și viața.
Ar trebui poate să facem și noi o dată (sau a două oară în cazul meu) pozele acelea profi. Să vedem că putem obține simplu o versiune mai bună a noastră, chiar dacă nu este durabilă sau 100% autentică.
Apoi să le punem deoparte pentru zile grele și să conștientizăm că în spatele perfecțiunii stau fie eforturi pe care nu suntem dispuși să le facem, fie multe retușuri și tentative reușite de a părea.