Prostia ucide

Cred că v-am mai povestit despre una dintre primele mele angajări, unde am găsit prin dosarele angajaților testele lor de inteligență. Erau făcute de un psiholog cu patalama, păreau conforme cu realitatea, dar mie mi s-a părut un demers costisitor și, pe alocuri, chiar discriminator, mai ales că vorbim despre un distribuitor de ace-brice, nicidecum de vreo instituție de cercetare în neuro-științe. În plus am văzut de-a lungul timpului proști funcționali, cu care îți faci treaba, vorba românului, și deștepți inutili organizațional precum nisipul în deșert.

Când mi-am cunoscut mai bine colegii am înțeles ideea, era un grup demografic aparte, cu ceva riscuri de adaptare. Asta ca să fiu politicoasă și să nu remarc că unii erau semi-analfabeți și alții de-a dreptul retardați.

La aproape 20 de ani distanță, începe să mi se pară o idee bună a verifica inteligența unor oameni. Deja am văzut că diplomele nu mai valorează uneori nici prețul hârtiei pe care sunt tipărite, deci ne mai trebuie o căsuță de bifat în procesele de selecție. Pentru că dacă ne uităm în jur, nu (doar) corupția ne bagă rapid în catafalc, ci prostia semenilor noștri. Chiar și acolo unde există reguli, tot se găsește un idiot să le ignore cu desăvârșire.

Dincolo de autorizații, șpăgi și comisii formale de ștampilat hârtii, avem încă imbecili care cumpără de pe piața neagră substanțe extrem de toxice cu care extermină nu doar gândacii, dar și oamenii dintr-un bloc. Avem specialiști care gândesc aplicații pentru sistemul de urgență și nu le dă prin cap să le pună o alertă în cazul în care apar mai multe apeluri din aceeași locație/ perimetru, astfel încât să poți face niște conexiuni simple, după primele două-trei telefoane consecutive. Avem maeștri în pirotehnie care nu știu că într-un spațiu închis și antifonat cu cine știe ce mizerie orice scânteie poate fi fatală. Avem medici, unii plini de merite academice, care își trimit pacienții acasă pentru a muri, deși au afecțiuni care se tratau chiar și pe front în Primul Război Mondial.

Iar legile sunt făcute tot de oameni din ăștia, care cred că e mâna lui Dumnezeu și la bine și la rău. Nu ne stresăm prea mult cu scenariile, că tot ce vrea El iese. Nu toate, dar suficiente cât să ne pună în pericol.

Prostia ucide, oameni buni! Iar antidotul ei este educația, învățarea continuă, formarea permanentă. Din păcate nimeni nu înțelege asta. Iar țara s-a umplut de proști.

Textul de azi este unul plin de tristețe și amăreală. Dar poate fi și unul motivator: între un prost bine-intenționat și un deștept inactiv, alege totuși inteligența!