Proverbiala nehotărâre a femeilor

Este unanim acceptat că femeile au dificultăți în a se hotărî asupra unor aspecte mai mult sau mai puțin profunde ale vieții lor cotidiene. Dar oricât de mare ar fi majoritatea (*), eu vă spun că nu este adevărat: femeile nu sunt nehotărâte, ci sunt pur și simplu foarte bune analiste (**). Să vă zic de ce. Carevasăzică fiecare decizie luată de noi este rezultatul unor analize complexe și detaliate care comportă foarte multe aspecte. Să luăm micul dejun. Dificultăți în a ne decide ce îmbucăm? Deloc: dacă avem chef de cafea cu lapte, excludem iaurtul, brânza și cașcavalul, dacă avem chef de dulce, știm că trebuie și ceva mai consistent, pentru că ni se va face foame curând. Deci o omletă este de vis. Cură de slăbire? Iaurt, deci fără lapte la cafea. Vedeți, nimic de neînțeles sau complicat. Alegerea vestimentației? Floare la ureche: dacă avem de alergat, pantofi fără toc, deci fustă scurtă. Dacă picioarele nu-s de arătat (doamnele și domnișoarele știu de ce), blugii ne scot oricând din încurcătură. Dacă avem întâlniri la blugi punem ...
Citește mai mult »

Ciudățenii

N-am avut timp anul ăsta de festivism, în plus MC este deja licean, iar cel mic absentează de la grădiniță. Poate tocmai pentru că am fost departe mental și afectiv de începerea școlii am privit altfel “ostilitățile” de ieri. Așadar, deși școala românească este sub asediul criticilor de ani buni, aglomerația de părinți, abundența de flori și poze aruncate online te determină să crezi că ai nimerit în alt film. Înjurăm profesorii, dar îi umplem de flori, zicem vârtos și de politicieni, dar le aplaudăm frenetic discursurile sforăitoare, criticăm religia, dar plecăm pios capul în bătaia apei sfințite împrăștiată cu generozitate la festivitățile începutului de an școlar. Și pentru că tot am ajuns aici, România ține de ani buni topul sarcinilor nedorite la adolescenți și pre-adolescenți. Este poate cea mai bună dovadă că prioritățile educației prezentului sunt altele decât cele de pe vremea lui Creangă. Dar fiecare an școlar este cu slujba religioasă la purtător, astfel încât nici corijențele să nu lovească și nici examenele să nu fie supuse ratării. Apoi înțeleg că elevii de clasa a cincea ...
Citește mai mult »

Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă

De un deceniu încoace toată lumea vorbește despre criza de resurse umane din IT. Între timp industria în cauză prosperă, găsește cumva angajați și are o pondere tot mai mare în PIB. Semn că am avut dreptate când spuneam că și angajații sunt puțini, dar și know-how-ul lipsește: companiile au învățat acum să devină atrăgătoare în piața muncii, au învățat să mai și dea, nu doar să ceară și, mai ales, că activitățile de recrutare, selecție și retenție costă. Este mult de vorbit despre asta, dar nu IT-ul este problema, credeți-mă. Economiștii spun tot de un deceniu încoace că orice economie sănătoasă se bazează pe (investiții și) producție. Ori aici este adevărata criză de personal din România. Orice mic atelier de tâmplărie sau mare companie producătoare de echipamente vă poate spune că recrutarea și selecția au devenit negre coșmaruri. Că numărul candidaților s-a rărit simțitor, că formarea lor profesională este din ce în ce mai subțire și, nu în ultimul rând, că cel mai important indicator al performanței, motivația, lipsește cu desăvârșire. Cauzele sunt clare: În primul rând ...
Citește mai mult »

Când industria farmaceutică se plictisește

Cred că în laboratoarele de cercetare din industria pharma lucrurile trenează uneori. Astfel că plictisiți de chestii serioase și cu potențial salvator, oamenii de acolo se apucă de făcut și chestii superficiale, pentru tot omul, bolnav sau nu, numai bune pentru cifra de afaceri. Iau la întâmplare trei produse pe care le aud des la radio sau le văd la TV/ prin revistele colorate pe care le citesc la coafor: Slaboficat Slim: coșmarul audienței, visul frumos al mâncătorilor de slană și shaorma. Are denumirea asta o rezonanță, de trebuie neapărat să-i felicit pe cei cu brandingu’! Din câte înțeleg este un produs care ajută la sănătatea ficatului, dar și la slăbit. Simultan, concomitent, în același timp. În programul viitor și în aceeași gamă ar urma SlaboStomac Cerebel Plus, care promite creșterea numărului de neuroni concomitent cu scăderea volumului celulelor adipoase. Dacă va funcționa industria pharma se va prăbuși, așa că de fapt medicamentul va conține ceva similar pastilelor de lecitină, atât de utile memoriei, de uiți întotdeauna să le iei. Carbocit Aloe Vera: visul mâncătorilor de varză și fasole, ...
Citește mai mult »

Adolescența – o recapitulare

Am fost o adolescentă dificilă, de aceea am o mare compasiune pentru cei aflați în această suferință. Un copil cuminte, introvert și independent, devenit brusc o creatură ciudată, cu tot soiul de sentimente monstruoase, rebeliuni pe măsură şi idei creţe. Cu un tată care și-a declinat competența în chestiuni parentale, am avut-o doar pe mama care s-a luptat cu Gorgona din mine. Și sunt sigură că dacă n-ar fi gestionat cum trebuie perioada cu pricina, eu mi-aş fi amintit de vremurile acelea cu groază şi nu cu prezenta nostalgie. Din păcate am pierdut-o mult prea devreme, când abia învățam să fiu adult, dar probabil că așa aș fi simțit și dacă ar fi fost ieri. Cum m-a ajutat mama în adolescenţă? În primul rând și-a ales cu grijă luptele pe care să le poarte cu mine. M-a lăsat să aleg atunci când miza a fost mică sau decizia mea corectă, m-a contrat doar atunci când a simtit că situația o cere. A știut, de exemplu, că vestimentația mea, muzica ascultată, diverse alte mici decizii cotidiene nu merită dezbateri ample şi ...
Citește mai mult »

Bine am revenit!

La începutul verii am citit un articol care m-a pus pe gânduri. Autorul dovedea cu argumente pertinente că pe măsură ce avansăm în vârstă viața devine tot mai grea, iar efortul nostru de a ne păstra o traiectorie sănătoasă tot mai susținut. M-a deprimat teribil (de asta nu vi-l dau spre lectură) și m-a pus serios pe gânduri. Păi dacă până acum a fost greu, cum va fi de acum înainte? Mai duc? Mai pot? Mai am cu ce? Imediat după asta, ca un făcut, au început probe noi: un accident urât al copilului mare urmat de un examen sâcâitor, manii noi și greu de gestionat ale pacientului în vârstă și o serie de numeroase decizii aberante din partea celor care ne guvernează care mă determină să fiu mai mult decât îngrijorată de viitorul apropiat. Pare că omul acela a cobit: trecutul a fost greu, viitorul sună de coșmar. Cam acesta a fost spiritul meu înainte de ieșirile din vara asta. În bagaje au intrat nu doar haine ci și gânduri amestecate despre noul cont de TVA (*), calcule ...
Citește mai mult »

Un cuvânt inexplicabil

Mi-e tare greu să scriu echilibrat despre ce se întâmplă vara asta. O lume luată razna care ne trimite razna și pe noi. Mă întorc așadar la ceea ce mă face să mă simt bine, adică acasă. Unde am de explicat celui mic de câteva săptămâni bune un cuvânt imposibil: sexi (*). Și nu-mi închipuiam că tocmai ăsta, care-i banal și actual îmi va da bătăi de cap. Pe de altă parte, la câtă ipocrizie socială strânge în jurul lui, devine explicabilă dificultatea mea. Nu știu așadar unde l-a auzit, dar mă trezesc într-o zi întrebată de semnificația lui. Luată ca de obicei prin surprindere, îi explic copilului că este ceva frumos, care atrage privirea, dar că este genul de cuvânt care poate și supăra. Încerc și cu exemple, ba chiar extrapolez de la sensul de bază, dar parcă tot nu-mi iese. Copilul continuă cu exemplele lui, alăturând cuvântul unor persoane cunoscute, care prin prisma vârstei, personalității și relațiilor sociale pot fi definite oricum altcumva decât sexy. Așa că derutată, în pană de idei salvatoare și chiar panicată că ...
Citește mai mult »

Cum ar fi o lume a bărbaților?

Nu-mi plac statisticile privitoare la diferențele de gen pentru că mi se par inutile spre periculoase. Dar soarta m-a aruncat într-o lume preponderent masculină și nu pot să nu observ că suntem construiți diferit. Totuși educația și contextul modifică mult construcția inițială, iar eu sunt cel mai bun exemplu, pentru că dintr-o mimoză autentică am devenit o creatură mixtă, in soi de cerber cu sclipici în păr și volan roz la gât. Așadar dincolo de judecăți de valoare sau pretenție de universalitate (*) iată cum cred eu că ar fi o lume în care ar exista doar bărbați: – Un loc tern, de unde a fugit răsfățul și tandrețea. Bărbații sunt preocupați de bunăstare, dar nu prea iau în calcul partea estetică. Într-o lume a lor nu ar exista decorațiuni (o piață de câteva miliarde altminteri, parol!), accesorii sau alte culori în afară de marouri, griuri, albastruri. Răsfățul ar fi interzis în dicționar, sinonimele permise fiind siguranță și confort. – Ținuta ar fi compusă din chiloți vara și chiloți + hanorac iarna. Eu am senzația că noi, complexatele ...
Citește mai mult »

Extaz și agonie. Gândirea rămâne pozitivă.

M-am întors din vacanță de nu știu ce m-a lovit. Ca de obicei a fost minunat, superb, grozav, iar acasă lucrurile au luat-o razna după cum le stă în obișnuință. Așa că încep cu mulțumiri lui Tataio, tatălui Liuliei și tatălui lui Robertică pentru ajutorul necondiționat și constant. Tataio merită premiu special pentru ciorba cu care ne-a întâmpinat 🙂 Astăzi, un pic mai adunată fiind în ciuda migrenei și cu multe administrative de rezolvat am purces spre București. Și am reușit în primele cinci minute pe teritoriul capitalei să cad pe scări și să-mi pun o stacană de suc roz, înghețat pe bluză. Bonus: după alte zece m-am certat cu doi agenți de pază dintr-un supermarket, care fie vorba între noi sunt cei mai inutili angajați. Cei din magazine, altminteri avem și noi contract cu o firmă în domeniu, dar ai lor chiar arată descurajator pentru potențiali infractori: zdraveni, în floarea vârstei, cu atitudine și forță. Cei de pe la casele de marcat se prezintă de aș paria că și vecina mea de la șase i-ar dovedi. ...
Citește mai mult »

Listă de vacanță

Mi-au văzut ochii zilele trecute lista cu bagajul unei vedete care pleacă în vacanță. Persoana în cauză are un copil mic, așa că 89% dintre cuvintele de acolo erau diminutive: hăinuțe, prosopel, șepcuță, batistuță. M-am gândit să fac și eu o listă, știind că pentru cei 10 cititori ai mei sunt o vedetă mai ceva ca Celine Dion în Franța de când și-a tras iubit tinerel. Iată așadar listuța mea: Cremuță de sorel. Nene, e groasă cu UVA-ul și UVB-ul zilele astea! De data asta mergem la hotel cu apă caldă și becuri (*) așa că nu ies din cameră fără un strătuț serios de poleială minerală. Multicică indulgență. În ciuda faptului că vacanțele sunt oază de relaxare, cumva se întâmplă ca din cauza schimbărilor geografice, climaterice și orare, lucrurile să se mai precipite. Să avem înțelegere, așadar! Plănuțuri de rezervă. N-a fost vacanță să nu uit periuțe de dinți, pijămăluțe, medicamentuțe sau altele esențiale. Important este să găsim rapid soluții B, C, D, …W. Chefuleț de distracție. Oricât de șmecher ar fi hotelul, de minunată mâncarea și primitoare marea, ...
Citește mai mult »