Nimic nou sub soare

Cristiano Ronaldo ar putea juca la Domnești!

Fără altă introducere, vă anunț că la acest moment situația patrupedelor din curte arată astfel: În echipa canină îi avem pe Amy, botezată așa după răposata Amy Winehouse, pentru că de mică a demonstrat același talent la dans, și pe Dor, mioriticul cu nume autentic românesc. În echipa felină joacă aceeași Albița, pisica mamă, și Albul, care pe vremuri se numea Mr. Bean, din motive evidente, dar acum îi spunem simplu, asortat cu mama lui. Și din vară am cules din intersecția apropiată o mâță abandonată, care părea un înger de pisică, dar s-a dovedit a fi doar leșinată de foame. Odată restabilit nivelul glicemiei, individa și-a arătat adevărata față, deloc serafimică. Ei bine pisica asta încă are multe nume și asta înseamnă că nu are, de fapt, unul anume. Copii din vecini îi spun Miss Fulgișor și Mișa, motiv pentru care și Cezar îi spune așa. Eu îi spun Cleo, pentru că are la ochi ceva care-mi amintește de machiajul celebrei Cleopatra. Tata îi zice Pisa Mică, pentru că este cea mai mică. Se folosesc și alte apelative ...
Citește mai mult »

Ghid de supraviețuire urbană

Michelle Obama descria în cartea sa iernile întunecate și reci din Chicago. Păi ce să zic, o invit la București, supremul urâțeniei hibernale, urmat apoi de coșmarul fierberii creierelor sub soarele aspru de câmpie. Nu cred că există lucru mai deprimant ca iarna în Capitală. O chestie gri, rece, umedă, în care toate bucuriile acestui anotimp se transformă imediat în noi belele. Dacă ninge o zi, urmează 3 săptămâni de fleșcăială și un an de reminiscențe negricioase calcifiate pe asfalt. Ceața este mai frecventă ca fulgii de zăpadă, iar soarele iese neapărat înainte de îngheț ca să fie producția de țurțuri bună. Oamenii tind să se camufleze în decorul bacovian: haine groase de culoare incertă și bocanci multifuncționali – antiderapanți, waterproof, anti călcat în STB și comozi că nu se știe când o iei pe jos. Eu mă mir că suntem așa rezilienți. Las totuși niște sfaturi pentru cei care au de gând să se aclimatizeze pe aici. Ce ajută? – Lumină multă, preferabil galbenă, în interior. Măcar așa să ne mai păcălim mintea că e soare. – Căldură, dar nu ...
Citește mai mult »

Gândire pozitivă: episodul 13

Nu mai știu exact a câta monstră de gândire pozitivă de pe acest blog este, dar pentru că mă simt într-o pasă mai puțin norocoasă am ales în mod firesc numărul asociat pisicii negre. Prezentul episod, relatat în plin sezon al virozelor, mucilor, sinuzitelor și antiinflamatoarelor, nu poate fi decât despre boală. Mai exact despre beneficiile acesteia, pentru că sigur nu v-ați gândit că ar exista ceva bun în ea. (*) Carevasăzică ce foloase ne dau nouă afecțiunile de sezon? Mai multe decât am crede: În primul rând ne învață să punem pauză, abilitate pe cale de dispariție în zilele noastre. Alergăm bezmetici, tragem de noi, și când simțim că nu mai putem tot mai stoarcem puțin, așa că dacă nu de voie, atunci de nevoie și tot ne oprim. Ia, om bun, o febră, o durere cumplită de cap, plus valuri de şerveţele utilizate şi învaţă că lumea nu se termină odată cu puterea de a munci, iar firma nu falimentează odată cu nevoia de a lipsi! În al doilea rând ne obligă să avem grijă de noi. Să fim atenți la nevoile ...
Citește mai mult »

De prin lume adunate

Ne-am săturat de ai noștri, așa că m-am gândit să vă mai zic și de la alții. Răsfoind (virtual) presa din alte țări de soare pline, am ales strategic trei titluri: Primul vine din modă, via CNN: Dolce&Gabanna își anulează show-ul din China după acuzații rasiste. Acești Pic și Poc ai fashionului au reușit așadar să-și pună în cap clienții din piața asiatică după ce au încercat promovarea evenimentului de lansare a noii lor colecții cu o serie de glume ciudățele, care au agitat serios spiritele. Ce-i drept să lansezi în China o colecție inspirată de China, este o mișcare atât de genială, că puțini ar avea curajul să o facă. Este aproape imposibil să-ți iasă fără să lezezi fie gusturi, fie mentalități, fie sensibilități. Găsiți povestea detaliată aici. Dincolo de faptul că Social Media pune paie pe foc acolo unde chiar nu te aștepți, ideea creatorilor mi se pare naivă și pe alocuri kitschoasă. Poate că ar fi momentul ca moda de podium să se întoarcă la creație vestimentară originală, că deja e inflație de influențe și ...
Citește mai mult »

Stadii

Oricât de evident le pare unora și oricât de surprinzător altora, devenirea umană nu se petrece brusc, într-un big bang psihologic şi biologic, ci în etape, stadial. Astfel, nu putem trece la stadiul următor dacă nu l-am bifat pe cel precedent. De exemplu, nu putem scrie până când muşchii mâinii nu sunt pregătiţi și nu se coordonează cu ochii, nu putem memora poezii până când creierul nostru nu este capabil să reţină pe termen mediu şi lung, nu putem merge până când coloana vertebrală nu este pregătită să ne susţină la rândul ei. Fiecare achiziţie, că este o abilitate sau o informaţie, se bazează pe nişte “date tehnice”. Este inutil de precizat că orice încercare de a le impune înainte ca sistemul să fie pregătit este fie stresantă şi inutilă, fie chiar cu potențial periculos. Şi este la fel de evident că omul nu iese dintr-o linie de fabricaţie standard. Unii se dezvoltă mai repede, alţii mai încet, unii achiziţionează liniar, alţii haotic, unii rapid, alţii cu paşi mici, unii cu pauze, alții constant, fiecare după cum îi ...
Citește mai mult »

Să ne mai uităm și în buletin!

Aseară, stăteam cu cel mare la coada din dreptul unei case de marcat, așteptându-ne rândul. În fața noastră, doi tineri 30+ se ciondă-giugiuleau pe tema celui care plătește. S-a lăsat cu lupte tandre pentru portofel, cu pupici, cu tachinări și, într-un final glorios, cu o mult așteptată plată. Lângă mine MC se uita cumva siderat de joaca amoroasă a adulților din față. “Nici noi, la vârsta noastră, nu ne purtăm așa!” a zis încet în bărbie. Mie mi s-au părut cumva drăguți, erau cu sigurață la începutul relației, au timp să se lupte și pe bune. Dar am realizat că la vârsta lui aș fi fost la fel de Grinch cu cei care se poartă imatur, conform opiniei mele despre maturitate. Iar așa ceva n-aș fi conceput! 🙂 Am observat astfel că noile generații au o reală problemă cu reperele. Noi spuneam despre părinți că sunt bătrâni, încuiați, depășiți. Ei zic despre noi același lucru, adăugând: “mai și încearcă să facă pe tinereii”. Ori asta e mai groasă, parol! Pentru că, ați observat? Pe măsură ce noi refuzăm să îmbătrânim, ...
Citește mai mult »

Avem piaţa muncii pe care o merităm

În 2010, secătuită de putere de criza economică, dar mai ales de miile abordări sinucigaşe pe care le-am văzut în acea perioadă scriam aşa: Vorbim de multă vreme despre valoarea scazută a candidaţilor din piaţa muncii. A venit criza şi, surprinzător pentru unii, dar firesc pentru cei raţionali, lucrurile au rămas la fel. Ba mai mult, pe termen lung, vor degenera, întrucât prezenta lipsă de interes pentru capitalul uman îşi va spune cuvântul. Avem aşadar candidaţi slab pregătiţi. Cauzele au tot fost discutate pe aici: calitatea slabă a actului educativ din şcoală, mai nou şi din familie, influenţa socială nefastă (ni se tot bagă pe gât modele false de reuşită profesională şi socială) şi, da, lipsa de interes a companiilor angajatoare pentru dezvoltarea capitalului uman. Avem aşadar companii nepregătite sau fară voinţă în faţa acestei provocări. Întrucât nu s-au prea înghesuit să investească în programe de pregatire a angajaţilor, în ciuda legislatiei care prevede instruirea cu titlu de obligativitate. Şi nu mă refer neapărat la programe externe, care probabil ar fi costat mult şi nu ar fi fost foarte adaptate, ci ...
Citește mai mult »

Meniu diversificat

Zilele acestea toate drumurile duc la referendum. Nu al meu, asta e clar, ziceam doar metaforic, referindu-mă la căile de comunicare online și offline. O grămadă de bani aruncați pe apa sâmbetei, dar despre asta vorbim luni. Oricum, m-am gândit pentru a diversifica meniul să vă recomand niște articole salvate de mine trimestrul ăsta care sunt pur și simplu interesante și total disonante cu agenda zilei: Primul este despre mecanismele invidiei și despre motivele pentru care uneori (deseori în organizațiile disfuncționale) îi urâm pe cei performanți. Pentru cei care vor concluzia: evident, ne pun într-o lumină proastă. Luați cu pâine, pentru că extrapolând, acesta este principalul motiv pentru care proștii votează proști și ticăloșii, ticăloși. Este pur și simplu un exercițiu confortabil să fie alături de oameni similari lor. Articolul cu pricina este acesta: https://www.psypost.org/2018/07/the-psychological-explanation-for-why-we-sometimes-hate-the-good-guy-51845 Al doilea este despre educație, simt deja că va avea un succes nebun! 🙂 Același semnal de alarmă și mai multe opinii, dintre care se distinge cea a lui Jack Ma care crede că oamenii ar trebui să învețe ceea ce nu pot face roboții. Spune-i ...
Citește mai mult »

La metehne suntem și noi europeni

Ceea ce frapează în Italia este piața produselor contrafăcute. În toate zonele turistice vezi persoane din aceeași categorie socială purtând cu ele poșete Gucci și Vuitton, ochelari de soare, ceasuri, șepci. Le întind pe cearceafuri de culori îndoielnice sau te urmăresc ca niște copaci de Crăciun umblători prin parcări. Vin la tine pe plajă cu tot soiul de discursuri agasante. Sunt omniprezenți și insistenți. Nu doar turiștii cumpără astfel de mizerii. Sunt și oameni de-ai locului pe care-i vezi purtând o borsetă fake sau ochelari așișderea. Este o industrie evident organizată în mod temeinic, profitabilă, dar mai ales protejată cumva. Pentru că într-o țară în care oamenii legii patrulează periodic pentru siguranța cetățenilor, devine evident că fie nu există legi, fie interes în a stopa fenomenul. În prima noastră vacanță de pe litoralul italian, la recepția hotelului ne-a întâmpinat un anunț care înștiința turiștii că este ilegal să achiziționeze produse contrafăcute și că cei care o fac sunt pasibili de amendă. De atunci au trecut mai mult de zece ani, iar fenomenul a luat o amploare inimaginabilă. Au dispărut ...
Citește mai mult »

Ce mai face Valentina Neacșu?

Știe că muriți de curiozitate, așa că vine mintenaș cu detalii: 1. Recrutează. În principal poziții de care a zis că nu mai vrea să audă: System Analyst, .Net Developer, Business Analyst, Account Manager. Deci așteaptă oricând recomandări. Și alte profile profesionale care să o scoată din depresie. 2. Se pregătește de vacanță. După ce o lună a suportat cu stoicism poze frumoase din colțuri de lume, e pregătită acum să posteze și ea chestii interesante de pe unde va hălădui. 3. Își tratează viroza. Pentru că ar fi prea banal să plece din țară în deplinătatea facultăților fizice. 4. Are grijă de încă o pisică. Ce e viața în lipsa altei guri care balotează mâncare fără să aducă foloase curții pe care o poluează? 5. Pregătește o nouă categorie pentru blog și va avea nevoie de mult ajutor. Pentru că va fi despre alții, despre cei care au schimbat povestea, dar fără dulcegării și siropuri motivaționale. Optimistan. Sau Fericenia. Sau Seninia. Se mai gândește. 6. Și nu doar atât. 7. Speră. Încă mai speră. 8. O cam ia razna. Începutul e clar ...
Citește mai mult »